Holi, festivalul culorilor
In week-end am vazut „Slumdog millionaire”, pe care vi-l recomand din toata inima. Este un film cu adevarat miscator, extraordinar din punct de vedere vizual si cu o poveste fantastica. Vizualul este, de fapt, ceea ce m-a indemnat sa scriu postul de azi: saracia si mahalaua Mumbaiului sunt incredibil de bine redate, chiar si prin toata mizeria reusesti sa vezi curcubeul de culori in care traiesc personajele filmului sau explozia de lumina si intuneric care insoteste brutalitatea filmului. Nu e un film care doar iti place, e un film de care te indragostesti literalmente la prima vedere.
Filmul m-a facut sa ma gandesc la surprinzatorul paradox al Indiei – ma rog, la unul dintre ele: in ciuda saraciei, indienii se inconjoara de culoare. Negrul nu exista. Cum spunea, ironic, Diana Vreeland: „rozul intens este bleumarinul Indiei”.
Culoarea si varietatea cromatica sunt sinonime culturii indiene, credintelor si felului in care isi traiesc viata. Este o tara cu traditii inradacinate, care vrajeste si incanta prin caleidoscopul de culori. Fiecare strada, fiecare templu, fiecare oras are o istorie proprie (chiar exista orase dedicate unor anumite culori), iar toate traditiile si sarbatorile nu fac decat sa uneasca oamenii. Unul dintre festivalurile lor cele mai incarcate de simbolism este, am aflat cautand online, Holi.
Holi este, la propriu, festivalul culorii – o zi festiva, in care se sarbatoreste victoria binelui asupra raului, o sarbatorire a venirii primaverii si o ofranda adusa lui Dumnezeu pentru a avea recolte bogate. Este un festival plin de emotii si fericire. Si cum poti manifesta fericirea si dragostea pentru divinitate, daca nu prin intermediul tuturor culorilor curcubeului?
Ritualul central al festivalului Holi este imprastierea si aplicarea pigmentilor de culoare sau a apei colorate, pe fetele, deasupra capetelor sau pe corpurile prietenilor si rudelor care te viziteaza in acea zi. De aici si denumirea de „festival al culorii”. Cand are loc Holi, in martie sau aprilie, intreaga tara este vopsita in nuante aprinse de albastru, galben sofran, magenta, verde, violet sau rosu. Nori colorati de praf danseaza deasupra multimilor care scandeaza cantece traditionale.
Acesti pigmenti sunt esenta acestui festival: cei sub forma de pudra se numesc „gulal”, iar cei amestecati cu apa, „rang”. In fata caselor si templelor sunt intinse mese pe care sunt puse fie vase din metal sau lemn, fie saci cu pigmenti, care doar asteapta ca proprietarii sa isi umple causul palmelor cu culoare pe care apoi sa o arunce in aer, pentru a ura bun-venit vizitatorilor.
De altfel, stropirea prietenilor, familiei si chiar a simplilor trecatori cu apa colorata, spargerea baloanelor umplute cu apa colorata sau imprastierea pigmentului in aer, deasupra capului unor necunoscuti, in plina strada, nu este perceputa ca fiind agresiva sau ofensatoare, ba din contra. Copiii si adolescentii se aduna gloata la colturile strazilor, inarmati cu galeti de apa colorata, abia asteptand sa-i „atace” pe cei care trec prin zona.
Holi este o zi de sarbatoare, in care tabuurile sunt lasate deoparte, la fel ca restrictiile – se asculta muzica, se bea, se mananca dulciuri, iar palavrageala si buna dispozitie sunt elemente esentiale in desfasurarea zilei.
Cel mai important insa, este faptul ca Holi este o zi in care poti vedea strazile, casele si oamenii Indiei pictati in aproape toate culorile pe care ti le poti imagina. Fiecare dintre aceste nuante poarta un simbol, religios sau social. Exista cate o culoare asociata fiecarui moment, fiecarei ocazii, fiecarei caste, fiecarui oras, asa cum fiecare dintre aceste nuante simbolizeaza o anumita forta a vietii. De aceea, pentru indieni, viata si culoarea sunt inseparabile. Cu toate acestea, desi cele mai intalnite nuante sunt stridente – albastru cobalt, roz ciclam, galben solar, rosu cardinal, verde smarald, violet regal – exista doua culori care sunt absente. Negrul si albul.
Albul simbolizeaza puritatea, dar este si nuanta asociata mortii, doliului. In India, spre deosebire de alta parti ale lumii, vaduvele sunt obligate sa se imbrace complet in alb. Iar negrul – desi este considerat o culoare urata, aducatoare de ghinion – este folosit pentru a indeparta spiritele rele (pe fruntea unui nou-nascut, de pilda, se picteaza un punct negru pentru a-l feri de deochi).
Cu multi ani in urma, culorile „gulal” se faceau uscand flori ale unui copac, denumit „flacara padurii”. Dupa ce erau culese, florile respective erau uscate la soare si apoi pisate. Pudra obtinuta, amestecata cu apa, dadea nastere celei mai stralucitoare nuante de rosu caramiziu. Se foloseau si flori de hibiscus, coaja de rodie, henna, coriandru, santal si alte plante specifice continentului indian. Inaintea aparitiei prafurilor artificiale de astazi, pigmentul acesta rosu si pudra de talc colorata „aabir” erau singurele folosite in timpul festivalului Holi.
Cu riscul ca ma repet, fiecare culoare este asociata unui element din cultura indiana. Rosul, spre exemplu, este simbolul casatoriei; miresele se imbraca in rosu puternic, pentru ca reflecta intensitatea iubirii, frumusetea feminina, fertilitatea dar in special, pentru ca este semnul unei femei casatorite. Punctul rosu pictat intre sprancene poate fi purtat numai de femeile care se afla intr-un mariaj fericit.
Galbenul este o alta nuanta importanta pentru indieni. Nuanta este aproape sinonima cu condimentul turmeric, ingredient important in multe mancaruri gatite cu ocazia unor sarbatori religioase. Asocierea lui cu religia se datoreaza, partial, si efectelor sale medicinale benefice. Astazi, turmericul este folosit ca anti-inflamator si in anumite boli digestive.
O alta nuanta care apare in festivalul Holi este albastrul, culoarea asociata marelui zeu hindus Krishna. Verdele simbolizeaza noile inceputuri, recoltele bogate, fertilitatea si este de asemenea culoarea asociata comunitatilor musulmane din India. Sofranul si portocaliul sunt asociate hinduismului, pietatii si puterii.
Astazi, datorita progreselor tehnologice, pigmentii naturali au fost inlocuiti (sau suplimentati) de nuante metalice si de inimaginabil de multe variatii de culori si melanjuri. Spiritul festivalului ramane, in continuare, acelasi – transcende caste, clase sociale si religii, pentru a oferi bucurie participantilor si a spune bun-venit primaverii.
Surse: http://festivals.iloveindia.com/holi; http://www.boston.com/bigpicture/2009/03/holi_the_festival_of_colors.html
Surse foto: reuters, g*tty, c*rbis, boston.com
transceNde
foarte interesant articolul si interesant cum s-a potrivit ca filmul sa apara intr-un an in care se poarta multa culoare (a propos de discutia de aseara si de sursele de inspiratie ale designerilor).
o completare mica 🙂 – si in Japonia albul este culoare de doliu (in schimb, nu stiam ca in India are aceeasi semnificatie).
@Alexandra: merci ca mi-ai atras atentia, probabil din graba scrisului am omis n-ul.
@Madalina: cred ca lucrurile s-au intamplat exact invers 🙂 Intai a aparut filmul, iar cine l-a vazut, influentat si industria Bollywood-ului care ia amploare de la an la an, s-a gandit sa isi pigmenteze colectia cu nuante intense ori cu motive orientale. Colectiile Hermes, Lanvin, Ferre si Givenchy din vara trecuta au fost incarcate de referinte indiene, am si scris despre asta (http://www.stylediary.ro/wordpress/?p=1380). Cum ziceam si aseara, povestile curg din una in alta, e greu de spus „cine a fost primul” 🙂
Si mie mi-a palcut filmul foarte, foarte tare, dincolo de povestea extraordinara te lasa cu o senzatie de bine in suflet, articolul scris de tine este senzational,ma pasioneaza cultura si estetica indiana, e o delectare pentru mine sa „te” citesc 🙂