Fara ochelari de cal
In ultimul timp nu-mi mai face placere sa merg la cumparaturi. Blasfemie, stiu! Dati-mi o doua ore libere si mi le-as petrece mai curand intr-o cafenea, cu un latte si un croissant in fata, cu ochelarii de soare pe nas, urmarind oamenii si imaginandu-mi ce fel de vieti au. Asta probabil din cauza ca a ajuns sa imi fie lene sa triez prin sute de umerase, din cauza ca sunt pofticioasa si, mai ales, pentru ca sunt curioasa. In plus, mi-am dat seama ca am o tendinta sa imi stric propriile sesiuni de shopping prin prea multa sau prea putina planificare.
Unul din dezavantajele petrecerii a penibil de mult timp scriind despre, uitandu-te la si gandindu-te la haine este ca in momentul in care ma hotarasc sa plec la cumparaturi de haine, am o idee bolnavicios de precisa despre ce imi doresc. Asa ca ajung sa stramb din nas in fata rochiei aproape perfecte, pentru ca manecile sunt scurte si simple in loc sa fie cap-sleeves, iar decolteul nu este suficient de adanc. Recipe for disaster – la fel ca atunci cand participi la un singles’ night, inarmata cu o fotografie a lui Orlando Bloom (in cazul meu, Clive Owen š ), scanand camera dupa un barbat identic.
Morala, dragele mele (in ambele situatii), este ca daca va hotarati sa iesiti la cumparaturi (sau „cumparaturi”), trebuie sa incercati sa nu va puneti ochelari de cal, tineti-va ochii larg deschisi. Aici nu e vorba de cautarea unei comori – sau cel putin, nu cautarea unei comori stiute de la bun inceput.
Ca sa complicam lucrurile si mai mult, a stii cu prea multa precizie ce iti doresti nu este singura modalitate de a strica placerea cumparaturilor. Poti face asta chiar inainte de a iesi din casa, cand te hotarasti ca nu mai poti fi vazuta in public daca nu porti sandale gladiator cu mega-platforma sau un sacou cu umeri supradimensionati. Asta duce la cautari frenetice prin magazine si la cumpararea, cateva ore mai tarziu, a unei perechi de sandale a carei tocuri sunt cu 1-2 centimetri prea inalti pentru a mai fi comozi, sau a unui sacou intr-o culoare care nu ti se potriveste – totul cumparat datorita dorintei de a poseda un „fashion must have” si a obliterarii complete a notiunilor de „adecvare la propria silueta, varsta, personalitate”. Eh, acestea din urma intotdeauna sunt esentiale. Ganditi-va la asta data urmatoare cand stati la o cafenea, cu un croissant si un latte in fata.
In cazul meu functioneaza cel mai bine o combinatie dintre planificare si cumparaturi spontane š si o tinuta improvizata din elemente disparate poate sa imi bucure ziua (ma automandresc in secret cu o combinatie interesanta de culori si texturi, obtinuta in 10 minute inainte de a iesi din casa š
Sunt onorata sa iti acord un premiu! Vezi pe blog la mine! Multumesc
Clive Owen…I couldn’t agree more:)
si nu numai la partea cu Clive Owen
irina, ti-am trimis un mail la adresa ta pe gmail pe care am gasit-o aici pe blog. Sper sa nu deranjez prea mult !
DressAddict – primit si vazut, nu avut timp sa raspund ca nu prea stau in birou zilele astea. Promit sa raspund in weekend š
Multumesc frumos, Irina!