Obsesie pentru galben

Cu toate trecem prin perioade ale unei „culori preferate”. Eu, cel putin, am avut ani in care garderoba mi-a fost colorata pe rand de bleumarin, visiniu, verde masliniu, alb, rosu, corai. De curand, a venit randul verdelui smarald, al turcoazului… Am citit de curand ca anumite preferinte cromatice sunt legate de temperament (rosul si oranjul sunt alese de extrovertiti, albastrul deschis si violetul de catre introvertiti, verdele de cei echilibrati), dar in egala masura si de schimbari in stilul de viata, nivel de energie mentala si fizica, dar chiar si de schimbari de caracter.

Cea mai noua obsesie a mea: galbenul. Nu orice fel, o anumita nuanta: luminoasa precum soarele unei dimineti de august tarziu, texturata ca o felie de mango, catifelata ca o petala de lalea sau ca penele unui micut canar, usoara ca un varf de sofran, in final intre chihlimbariu si floarea-soarelui.

Poate are de-a face cu vara. Poate are de-a face cu noua mea viata. Indiferent de motiv, am descoperit ca semnificatiile culorii – libertate, optimism, infuzie de bine, spontanei – tate – descriu cum nu se poate mai bine starea mea, atunci cand ma imbrac in galben.