Ce gust are bunul gust?

In weekendul acesta, pe langa cursul de stil de la Iasi, m-am apucat de cititul unei carti (asta pentru ca am promis ca voi face, rand pe rand, recenzii ale unor carti tangentiale cu moda, stilul, tendintele). Cartea este „Bunul gust: suntem ceea ce ne place”, semnata de Peter Trifonas si Effie Balomenos.

Pana la recenzie si concluzii, va las spre lectura paragrafele introductive (potrivite unei cafele de dimineata, asta si pentru ca nu am avut timp de recomandarile de lectura pentru weekend!). Btw, ce gust are „bunul gust” pentru voi?

„Bunul gust este un ideal: el determina valoarea culturala a ceea ce facem, spunem sau gandim, a felului in care ne imbracam, mancam sau vorbim, a ceea ce detinem, a celor cu care avem afinitati. El ne consolideaza dorinta de a face parte din sferele intime sau publice in care traim, muncim sau ne jucam. Fie ca e vorba de a alege o marca de imbracaminte, o carte de citit sau un CD pentru ascultat, de a hotari in privinta unei cariere de urmat sau chiar in alegerea unui amic, conventiile bunului gust influenteaza, tempereaza si conduc in raport cu fatetele comportamentului uman. Ceea ce se numeste „bun gust” are in spate o istorie sociala si intelectuala legata de comportamentul uman – maniere, manierism si eticheta.”

„Cu cat este mai mare grupul care subscrie unui stil sau unui gust, cu atat definitia bunului gust se dovedeste a fi mai generala si, uneori, universala. Muschiul de vita este mai apreciat decat carnea fiarta inabusita, vinul invechit este preferat vinului pentru gatit, dezacordul este redus in fata atractivitatii unui lucru sau unei practici  care manifesta o calitate de bun-gust universal inteleasa – una care este atat de familiara incat devine idiosincratica si ingusta.”

„Fiecare grup (social, cultural, intelectual) are propriile standarde in legatura cu ce este sau nu fascinant. Diferentele dintre criterii folosesc la definirea unicitatii unui stil. Academicienii scortosi, artizanii inspirati, aristocratii cu nasul carn, hip-hopperii smecheri, exemplarele birocratic-corporatiste, boemii si muncitorii cu salopete albastre, toti formeaza exemple de grupuri atrase de sistene preferentiale specifice. Fiecare grup se supune unor prioritati personale si culturale, care duc la coduri de stil specializate si la viziuni distincte. Oricum am alege sa le interpretam, consecintele ignorarii sau ale „jocului” potrivit regulilor pe care le folosim pentru a ne clasifica pe noi insine si pe altii, fac din cautarea bunului gust un joc serios. In principal, datorita distinctiilor sociale care persista, datorita alegerilor pe care le facem. In materie de gust este un concurs intre „bun”, „nu chiar asa de bun”, mergand de-a dreptul pana la „rau”, unde o practica castiga pe seama alteia, care este respinsa.”

„Cei care vor sa atinga idealurile de bun-gust trebuie, pur si simplu, sa continue sa incerce pana cand le nimeresc. Prin folosirea imaginatiei si creativitatii pentru a impinge regulile pana la limita se naste excelenta, mereu reinnoita si provocata de idei noi. Dar exista si forte intangibile, precum predispozitiile brute si talentele, care se mostenesc prin exemplele vii ale parintilor, sau se dobandesc in societate, prin participarea la viata comunitatii. Experientele personale gazduiesc notiuni esentiale pentru dezvoltarea unor interpretari in cunostinta de cauza asupra a ce si de ce ne place, pe baza intelegerii unor exemple de calitate. Astfel marcam noi trasee de ingeniozitate, care descind dintr-o cunoastere in materie de gust si instituie noi sabloane mentale a ceea ce este „bun” sau „rau”. Preferintele, spus pe sleau, exprima ce ne place din tot ceea ce se afla intr-o cultura -produse si comportamente. Ceea ce consumam si ducem la indeplinire, ceea ce cumparam si lucrurile la care aderam: pantofii sport Nike, sosete de lana merinos cu motive tesut, filme straine, fast food, masini germane, rachiu de malt, carti de auto-ajutorare, genti Gucci, maniere continentale la masa, sporturi extreme, mobilier Art Deco, programele televiziunilor publice, selectia continua la nesfarsit…”

„Potrivirea este cuvantul de ordine! Prostul gust este rezultatul unui grav deficit de intelegere a ceea ce se apreciaza, de catre cine conteaza  si in ce moment.”