Just do it, fara legatura cu Nike

Over and over again, vorba cantecului lui Tim McGraw, la absolut toate cursurile de stil pe care le tin primesc aceeasi intrebare: „regulile,  ca sunt de combinare a culorilor, accesoriilor sau de asortare  – ni le listezi, please, pretty please?”

Publicatiile de moda (si prin intermediul lor, jurnalistii de profil) au fost pozitionate dintotdeauna drept mentori ai stilului. Din paginile lor, semnatarele articolelor indrumau cititoarele si le spuneau nu doar CE sa poarte, CUM sa poarte dar, si mai important, CUM SA NU poarte ceva anume.

Sub o forma sau alta, toate ne-am lovit de ele: rubricile de what’s in/ what’s out, listele cu must have-uri, dar si principiile vestimentare ale mamei, matusii, croitoresei de familie…  Sub o forma sau alta, ele s-au transformat din gusturi individuale in judecati de valoare si canoane, transmise de la un sezon la altul, de la o generatie la alta.  Sunt acele perle de intelepciune fara de care, pare-se, am comite greseli de neiertate si gafe jenante.

Frunzariti astazi o adevarata revista de moda sau, si mai bine, vizitati adevaratele bloguri de moda si stil personal (adica nu cele adolescentine si amatoricesti). Veti observa ca „regulile” sunt din ce in ce mai greu de gasit. De fapt, cea mai noua regula in moda pare sa fie cea care indeamna la incalcarea oricarei reguli. Vrei sa porti carouri cu buline? Sounds like fun! Paiete pe timp de zi? De ce nu, tinutele office au nevoie de putina stralucire! Pantaloni scurti iarna? Hmmm, cata vreme porti un dres gros, cizme inalte si suprapunerile iti tin de cald… Astazi suntem invitate sa ne cream propriile reguli de stil, in loc de a le urma pe cele transmise din stratosfera rarefiata a publicatiilor de moda din anii ’50, ’60 sau ’80.

Bine, bine, o sa spuneti, dar e vorba doar de o atitudine de fronda, de incalcare a regulilor de dragul de a le incalca? Sau chiar este o schimbare de mentalitate?

Pe vremuri, a cunoaste si a urma regulile vestimentare si de stil indica nivelul de educatie si sofisticare al unei femei. Tipul de rochii purtate, culorile alese, accesoriile erau indicii privitoare la caracterul, morala, statutul social si financiar al acelei femei. Acele do’s and don’ts erau o forma de eticheta.

In secolul XX, revistele de moda devin arbitrii ai elegantei, iar scopul regulilor si recomandarilor vestimentare se schimba: de la evita scandaluri sau jena sociala, la a educa estetic femeile. In 1905, Conde Nast promova Vogue-ul drept „consilierul tehnic” al femeii interesate de moda, iar aceasta a fost directia editoriala urmata de revista de-a lungul multor decenii.  Zece ani mai tarziu, in 1936, Diana Vreeland incepea sa semneze la Harper’s Bazaar frivola ei rubrica intitulata „Why don’t you…?”  Mai putin axata pe canoane si mai mult pe propria personalitate dramatica, Vreeland oferea cititoarelor diverse sfaturi care le-ar fi cultivat stilul:  sa cineze imbracate doar intr-un neglijeu de matase, sa poarte ciorapi-plasa de culoarea pielii la un taior negru, sa raceasca Magnumul de sampanie intr-o frapiera de forma unei scoici… Singura „interdictie”: monotonia, lipsa de personalitate.

Tot in aceeasi perioada (in 1939) se lanseaza si rubrica „Do’s and don’ts”  la Glamour, al carei tipar a ramas acelasi pana azi: exemple de street style, prezentate in paralel (bune si rele). Fotografiile de astazi sunt identice cu cele de acum saptezeci de ani: femei reale, mai mult sau mai putin catastrofal imbracate, cu fetele camuflate de un dreptunghi negru, iar prin intermediul explicatiilor alaturate suntem invatate cum sa negociem drumul catre o tinuta magica.

Ce mi se pare surprinzator este ca astazi, in ciuda nenumaratelor resurse si diversitatii creative  la indemana, femeile cauta cu inversunare sa se ghideze dupa reguli.  Cu cat mai stricte si clare, cu atat imbracatul, asortatul, stylingul unei tinute li se pare mai usor de inteles: accesoriile aurii si argintii nu pot fi purtate impreuna, poarta dungi orizontale doar daca esti slaba, nu combina negru cu bleumarin, poti purta pantaloni slim doar daca ai o anume conformatie…

Eficienta lor nu e nici de departe la fel de impresionanta pe cat le e longevitatea. Tinem la aceste reguli ca si cum ar fi un obiect vintage de valoare – nu mai este la moda, cu toate astea iubim mai mult povestea obiectului decat placerea de a-l purta. Din teama de ridicol, le trecem in revista inainte de ne imbraca pentru a ne valida propriile alegeri vestimentare. Pe de alta parte, multitudinea de optiuni si informatii pe care le avem astazi – pagini de reviste, bloguri, colaje de imagini, siteuri agregatoare de tinute – ne arata ca nu mai exista „bine” si „gresit” cand vorbim despre stil. Asadar, inchei – spre debusolarea celor care functioneaza dupa reguli – spunandu-va ca ele sunt facute pentru a fi incalcate.