Sa ai clasa… multa, putina?

Jaqueline Bisset si Steve McQueen in Bullit. Un cuplu care radiaza clasa, eleganta, pasiune.

De ceva timp ma tot gandesc sa scriu un post despre ce intelegem prin „a avea clasa”. Expresia este oarecum desueta, dar toti stim ce inseamna. Sau mai bine spus, oare mai stim ce inseamna? Sa fie vorba de o eleganta rochie din catifea, semnata Rhea Costa, sau de simplitatea unui jeans albastru brut, impecabil croit?

Inclin spre varianta a doua: mai naturala, nestudiata, fara farduri si artificii (desi iubesc rochiile Rheei!). Asa cum sunt Amber Valetta, Kristen McMenamy, Monica Bellucci sau Sophie Marceau, fotografiate de Peter Limbergh. Veti spune: „sigur, ele au atu-ul frumusetii!” Haideti sa nu judecam doar dupa infatisare, mi-ar placea sa aflu de la voi de unde credeti ca vine gratia unei Lauren Bacall, distinctia unei Meryl Streep, rafinamentul unei Anouk Aimee, nobletea unei Anna Mouglalis…

Sa fie vorba de haine sau de stilul lor vestimentar?

Nu cred. Marcel Pagnol a scris candva: „nu eu sunt cel elegant, ci costumul meu.” Desigur, imbracamintea ne flateaza, ne infrumuseteaza, dar nu este o iluzie pe termen lung. Eleganta nu are de-a face cu logoul, cu eticheta, cu pretul. Daca asa am masura realitatea, lucrurile ar fi prea usoare. In schimb, asa se explica cum, desi imbracate in Cavalli, Lanvin sau Tom Ford, femei precum Kim Kardashian, Paris Hilton, Lindsay Lohan sau Britney Spears au permanent aerul de cetatene din Kitschland. Sau cum nenumarate anonime poarta cu ele o eleganta innascuta, fie ca sunt incaltate cu escarpeni Saint Laurent sau cizme de cauciuc.

Sa fie o chestiune de genetica?

Este o pista care merita explorata. „Merci, mama! Merci, buni! Multumesc, papa!” isi spun probabil Chiara Mastroianni, Jade Jagger, Elettra Rossellini. Nu sunt perfecte, dar au un „ceva” care le deosebeste de frumusetile banale.

Sa fie vorba de alura si gratie?

Poate mostenirea genetica nu este intotdeauna stralucitoare, este suficient sa privesti familiile regale din Europa. Desi inrudite, o parte a familiei este frumoasa (vezi familiile regale din Monaco, Spania sau Danemarca), iar cealalta mai putin inzestrata estetic. Si atunci, daca nu are legatura cu mostenirea genetica, ce sa fie? Poate obisnuinta de a avea postura unei balerine, exercitiul de a-ti inalta gatul cu gratie, in stilul lui Audrey Hepburn, Aurelie Dupont sau Audrey Tautou?

Sa fie vorba de frumusete interioara?

Ah, parca ne apropiem de adevar… Poate ca „a avea clasa” nu are legatura cu circumferinte perfecte, cu standarde idealizate. Putem sa fim urate dar sic, neconventionale dar carismatice, cu o infatisare aparent banala dar cu prezenta seducatoare… Charlotte Gainsbourg nu corespune canoanelor de frumusete si, cu toate acestea, este infloritoare si atragatoare. Idem Bette Davis, Frida Kahlo, Anjelica Houston, Sofia Coppola, Tilda Swinton, Natascha McElhorne.

Sa fie o chestiune de discretie?

Sacha Guitry spunea ca „luxul nu este legat de bani, eleganta este o chestiune de educatie.” Eleganta inseamna discretie, nu opulenta sau ostentativitate. Eleganta nu cedeaza in fata cristalelor Swarovski sau colanelor de aur, nu este jenata de tendintele din moda, nu sufera din cauza bugetului. Frumusetea eleganta nu este exhibitionista, nu face parada pe facebook, nu isi face reclama.

„Clasa” ascunde interiorul unui om bine-crescut, contrabalansat de intensitate interioara. Ca in cazul lui Daniel Day Lewis, a lui Carol Bouquet, a lui Paul Smith, Melvil Poupaud sau, foarte aproape de noi, Marie-Rose Mociornita.

Sa aiba legatura cu forta interioara?

Oh, absolut. Diferenta dintre o frumusetea molaie si „clasa” este forta, taria, energia. Nu exista clasa fara o anumita putere mentala, fara intensitate emotionala, fara siguranta de sine si degajare. Putem sa fim o incarnare a frumusetii clasice, dar daca „stergem” peretii, ce folos? Putem traversa perioade de indoieli, de turbulente, de absenta, in maniera unei Isabelle Hupert, a unui Sean Penn sau a unui Bowie care, chiar si in perioada lui de par portocaliu si machiaj de drag queen, si-a pastrat stilul British.

Sa fie o chestiune de tinerete?

Oh, in nici un caz! Dovada sunt Clint Eastwood, Vanessa Redgrave, Lauren Hutton, Sting, Paul Newman, Charlotte Rampling, a caror distinctie a crescut pe masura ridurilor lor.

Sa fie vorba de cuplu?

Poate, uneori. In cinema, exemplu este falsul cuplu Bisset-McQueen. In realitate, Gena Rowlands si John Cassavetes sau Monica Bellucci-Vincent Cassel. Admiratie totala este ceea ce simt pentru ei.

Poate are legatura cu munca?

„Clasa” se invata? Nu este vorba de cursuri de protocol si maniere, desi ele ajuta. Varsta, experienta, paleta de emotii traite ne patineaza carapacea. Uneori nici nu ne dam seama de acest lucru. Cand sunt intrebati daca sunt constienti ca intruchipeaza o anumita idee/ forma de frumusete, unii nu inteleg despre ce le vorbesti. Este cazul lui Clive Owen, Adrien Brody, Matthieu Kassowitz.

Pana la urma, totul este subiectiv. Vom fi de acord cu unele definitii, ne vom certa cu privire la restul. Voi ce raspuns aveti?