Style Diary si Peroni Collaborazioni: episodul 4

„Alone we can do so little; together we can do so much”.   Hellen Keler

Asa este si povestea colaborarii. Schimbul de idei da nastere impartasirii si descoperirilor, creativitatea da nastere unei senzatii de angajare, rezultatul final da nastere unui sentiment de implinire si bucurie.

M-am reintalnit cu Nadia in atelierul ei de langa Ateneu, pentru ca in sfarsit sa punem cap la cap idei, sa revedem variantele ei de crochiuri, sa alegem materiale si texturile, sa discutam componenta cromatica a propunerii noastre creative pentru Peroni Collaborazioni.

O interesanta parte a colaborarii dintre noi au fost conversatiile, intrebarile si raspunsurile care le-au generat.

Ce inseamna sa arati bine pe partie si cum te imbraci de fapt la o petrecere apres-sky? Va cantari mai mult partea estetica a piesei a hainei/ accesoriului nostru, sau mai curand partea lui functionala? Ce materiale de sezon putem folosi, astfel incat sa respectam tema data (eleganta si lux, design minimalist in stil italian, versatilitatea piesei)? Cum impacam toate elementele cu stilul caracteristic al creatiilor Nadiei?

Am lasat in grija Nadiei partea de design, iar eu m-am axat pe a gasi idei, interviuri, povesti despre dress codes la un apres-sky party. Coincidenta sau nu, mi-a cazut in maini ultimul numar din Vogue, din care am aflat ca la Courchevel se poarta veste Yves Salorman din blana peste tricotaje Missoni sau Michael Kors, in Aspen se prefera casmirul de la Loro Piana si jeansii skinny, iar daca schiezi la Cortina, monochrome is the word: alb si negru de la Chanel sau Fendi.

O scurta incursiune prin colectiile ultimelor sezoane mi-a aratat ca Peter Pilotto propusese – sur piste si apres  – jachete cu peplumuri si imprimeuri caleidoscopice (prea colorate pentru ce am fi vrut noi!), la Burberry au aparut cateva variante de geci matlasate, cropped (matlasat, indoors?), in schimb la Alice & Olivia am descoperit veste si hanorace cu borduri din blana (maybe we’re onto something here…)

Tot in perioada asta am citit mult despre cum decurg colaborarile artistice. Desi e greu de generalizat, se pare ca succesul lor depinde de cat de profund este procesul de creatie si cel de colaborare, depinde de ce anume isi doresc partenerii sa creeze, depinde de personalitatile celor implicati. In primele faze ale creatiei, atunci cand artistul incearca sa gaseasca o idee – pentru un nou dans, o piesa vestimentara sau o colectie, un roman, o pictura – sau cand doreste sa ajunga la miezul unui concept, conversatiile si intalnirile au o valoare deosebita. Sunt acele soundingboards – modalitati prin care propriile ganduri ti se intorc spre tine, putin modificate, datorita interventiilor celeilalte persoane.

In cazul discutiile dintre mine si Nadia, lucrurile nu au parut atat de serioase! Plecand de la schitele ei, ne-am gandit sa folosim blana naturala, ne-am axat pe o culoare neutra dar rafinata si am adaugat inca cateva texturi tactile (catifea, dantela foarte fina). Am reusit sa surprindem, in final, elementele temei date (versatilitate, design simplu, un obiect care sa se potriveasca unei tinute sport-luxoase, dar potrivita si sezonului rece, si atmosferei de la o petrecere apres-sky) cu liniile stilului Nadiei (clasicism, preferinta pentru culori elegante si materiale pretioase, discretie, constructii minimaliste dar feminine).

Va mai tin putin in suspans, inca nu va pot dezvalui ce este misteriosul obiect, dar soon, soon…!

Pana atunci insa va invit sa treceti pragul atelierului Nadiei: este un loc frumos si intim, care simti ca a fost creat cu suflet nu doar cu viziune. I’m telling you, o sa vreti sa pipaiti la nesfarsit bluzele de catifea, fustele din dantela, maieurile din matase sau jachetele din brocart indian!

Aici vedeti cum arata Portobello, iar daca sunteti curioase ce au facut si celelalte doua echipe de designer-blogger, le puteti urmari pe paginile Tumblr sau Facebook a Peroni. Ci veddiamo pronto!

Foto: portobello.ro, vogue.com