Ati facut un blocaj de stil?
Am intalnit nenumarate femei care citesc absolut fiecare numar al tuturor revistelor de moda de pe piata, fac shopping acerb si, mai mult decat atat, cauta cu placere haine, accesorii si incaltaminte care le provoaca incantare.
Cu toate astea, dimineata, cand vine momentul de a-si alege o tinuta, re-construiesc – zi dupa zi, dimineata dupa dimineata – (aproape) aceeasi uniforma: jeansi sau pantaloni de culoare inchisa, camasa alba sau tricou alb, pulover gri sau un cardigan bej… In zilele de sarbatoare, adauga o pata de culoare. Indraznesc sa poarte o esarfa oarecare, dar discret imprimata sau, curaj maxim, incalta o pereche de pantofi colorati. sau o brosa! Chestia asta e o nebunie. Nu la propriu, desigur.
E vorba, de fapt, de un blocaj stilistic. Motivele? Le gasiti mai jos.
Supradoza de informatii
Reviste, emisiuni TV si siteuri specializate care comenteaza reusitele stilistice si faux-pas-urile mondenelor, blogurile unor tinere femei fotogenice si studiat imbracate, vitrine care se schimba aproape zilnic, colectii care sunt actualizate saptamanal, filmulete video ale prezentarilor haute couture si pret-a-porter, conturi de Pinterest, Tumblr si Instagram, aplicatii mobile ale brandurilor de fashion: moda ne inunda din toate partile. Drept urmare, multe femei nu mai stiu ce sa aleaga, ce li se potriveste, ce se (mai) poarta. Daca timp de o perioada (6 -18 luni) garderoba, shoppingul sau stilul personal nu se gasesc pe lista prioritatilor unei femei, o simpla vizita printr-un mall poate naste un astfel de blocaj- reactie si mecanism de aparare, de fapt, la excesul de alegeri care ne sunt oferite.
Latura trista a acestei povesti este ca o astfel de reactie-blocaj duce, in timp, la disparitia transmiterii unor coduri vestimentare, a unor repere de eleganta dintre o mama si fiica ei. Iar daca mamele tinere renunta la a fi preocupate de imaginea si stilul propriu, de ce ne miram sau indignam icand vedem stilul urmatoarei generatii?
Teama de iesi „din rand”
S., una dintre clientele mele cele mai dragi, mi-a marturisit deschis ca lipsa ei de stil este deseori intentionata. „Nu am chef sa fiu remarcata. In orice caz, nu pentru o tinuta bine asortata sau pentru accesorii originale.” O inteleg perfect: este genul de femeie inteligenta si frumoasa, dar care isi doreste sa impuna prin intelect si talent, nu prin fizic. O atitudine cameleonica, pentru ca S. este o femeie care isi cumpara haine frumoase, bijuterii contemporane, incaltaminte colorata… pe care refuza sa le poarte. De multe ori, considera ca acestea sunt detalii frivole, artificialitati sau superficialitati… „Nu am nici o fashionista in anturajul meu”, mi-a spus H. cu mandrie, „asa ca nu exista competitie intre prietene si nici nu discutam despre haine!”
La birou, in schimb, hainele vorbesc pentru noi si despre noi. Ne incadreaza in diferite categorii. Cunosc femei care poarta pantofi cu toc doar la birou si se machiaza doar in orele de munca. Asa cum stiu femei care se supara ingrozitor daca observa o colega purtand aceeasi bluza de la Zara, sau altele care tin secreta „sursa” achizitiilor lor fashion. Pentru mine, fiecare dintre aceste comportamente imi atrage atentia asupra naturii profunde a acestor femei, asupra feminitatii lor si, mai ales, asupra spiritului lor competitiv.
Deficit de incredere in sine si, mai ales, in gusturile proprii
„La varsta mea, nu pot sa port pantaloni slim.” „Ma simt ridicola pe tocuri inalte.” „Parca sunt deghizata, cand port cercei si machiaj.” „Am solduri prea mari pentru rochia asta.” Cate femei, atatea complexe. Stilul „no look” – adica stilul banal, cvasi-invizibil, cel pe care il trecem cu vederea, rutina stilistica, uniforma de care vorbeam la inceput – prinde radacini acolo unde exista nemultumiri cu privire la propria silueta, nesigurante cu privire la imaginea din oglinda. Discutia asupra acestor motive este lunga si serioasa, dar remedii exista: o garderoba cu croieli armonizate siluetei actuale si, macar o data in viata, o analiza a stilului propriu.
La polul opus sunt cele cu atitudinea inversa: urmeaza moda neconditionat, fara discernamant.
Lipsa de timp si de organizare
„Nu stiu cum fac unele femei, ajung dimineata la birou aranjate pana in varful unghiilor”, mi-a oftat o alta prietena (care, by the way, se felicita cand reuseste sa imbrace o fusta, in locul eternilor ei jeansi!). I-am explicat ca, in realitate, este vorba de un efort facut o data la cateva luni, dar al carui rezultat il vezi in fiecare dimineata: o evaluare temeinica de garderoba. Acele femei isi triaza hainele, incaltamintea, accesoriile si lenjeria intima periodic, elimina tot ce nu li se mai potriveste si ce nu au purtat in ultimii 2 ani, isi curata si isi ordoneaza hainele. Bref, pastreaza in garderoba doar ce le vine bine, ce le place si ce stiu ca ar purta zi de zi.
De altfel, evaluarile de garderoba sunt cele care mie imi ocupa cea mai mare parte din agenda. E un alt mod prin care pot da o mana de ajutor, pentru ca cred mai mult in cautarea de sine stilistic, facuta constant, cu pasi mici dar perseverenti, decat intr-un makeover radical. A impune cuiva un stil sau anumite tinute este un gest brutal, lipsit de coerenta si, pe termen lung, lipsit de eficacitate. Schimbarea de stil poate aparea, dar se traduce printr-un proces, intalniri cu sine si cu dulapul propriu, prin feminitate asumata, prin intelegerea unor roluri, tipare, aspiratii, nevoi… Cine a spus ca stilul e o preocupare superficiala?
Cat despre voi, spuneti-mi: va simtiti vreodata blocate stilistic, cu o revista in mana sau la o cabina de proba? Preferati sa urmati sfaturile unei reviste sau ale unei bloggerite de moda, sau mai curand va feriti de ele? Aveti vreo „uniforma” stilistica la care va intoarceti din cand in cand? Stiti cum sa actualizati regulile de stil?
Fotografii: pinterest.com
Inscrie-te la newsletterul nostru si vei fi prima care primeste idei de tinute si recomandari de shopping, afla despre concursurile cu premii si citeste articolele de pe Style Diary!
desi am aproape 40 ani,am un stil tineresc,nu mi-e frica de noutati,port si fuste scurte dar in sus sunt imbracata pana in gat ca sa nu fiu vulgara.cu varsta mi s-a dezvoltat o latura pe care nu o credeam ca o am.imi place noul, experimentele,mixul de imprimeuri(de frica ca nu-mi ies ,asociez chestii viu imprimate cu dungi sau buline ),asocierea de lucruri aparent din alte registre,pe care in urma cu 10 ani le-as fi considerat ca nuca in perete.f ciudat, am fost un om conformist si previzibil 34 ani.dupa nasterea celui de-al doilea copil,brusc mi-am descoperit aceasta latura noua,aceea de a experimenta, de a fugi de banal.de a iesi din turma.de 3 luni tin dieta,am slabit,etc.tinutele mele par ciudate pt restul care considera ca e frivol sa te ocupi de cum arati si nu trebuie sa atragi atentia deloc prin haine.femeile de la serviciu au impresia ca dau f multi bani pe haine, dar nu e asa.am accesorii de calitate.primesc avertizari , chipurile sa nu port perle la tricou mai sport, sa asortez geanta cu pantofii, etc.presiunea societatii e mare,exact ca in patul lui procust.mereu m-a impresionat cartea asta si acum vad de ce.totusi,eu am inceput tarziu sa ma aranjez, sa acord atentie manichiurii, pedichiurii , hainelor pt ca mama nu a fost niciodata genul aranjat.acum stiu ca munca, copiii, stresul, nu sunt o scuza sa ne plafonam, sa aratam comun, banal,gri,turma.posturile tale ma inspira.enorm.sper ca nu te plictisesc.ma regasesc exact in ce scrii.as vrea neaparat sa vin la un curs de stil dar numai daca vii in constanta.
Eu ma simt destul de blocata momentan, am nevoie de o schimbare. In cazul meu simt ca trebuie sa fac schimbarea in sens invers, sa-mi imblanzesc garderoba si s-o adaptez varstei. Cu ocazia pierderii mai multor kg m-am metamorfozat din femeia invizibila(ma simteam cel mai bine intr-un ‘sac’ negru) in adolescenta intarziata. Pentru ca sunt foarte aproape de varsta de 30 de ani simt nevoia maturizarii garderobei: probez haine basic(clasice) si ajung acasa cu mana goala pentru ca nu ma reprezinta. Incerc sa fac schimbarea treptat refuzand sa mai cumpar haine de calitate indoielnica si purtand tinute macar pe jumatate mai cuminti. Este greu sa treci si de la ‘prea mult’ la ‘potrivit’.
M-am regasit in acest blocaj…desi curat dulapul regulat, donez tot ce nu mai port si nu imi place, inca nu am reusit sa am un stil curat, rafinat, asa cum visez eu sa am. Am 37 de ani…si de ex nu stiu ce geanta sa imi cumpar pt primavara-vara, care sa fie de calitate, sa ma tina cativa ani si sa nu fie o uniforma. E o abundenta de fashion peste tot ca nu mai stiu de capul meu. Si evident, aleg blugi, tricou, balerini…si geanta oricum nu am….
M-am saturat de ….acest fashion care inunda peste tot, unele chestii nu le inteleg(adica fusta plisata+tenesi,am vazut pe un blog),de generatia H&M,etc….
adevarat. cred ca orice femeie are astfel de momente. oricum, multumesc, esti un deliciu si te citesc mereu cu drag
Blocajele stilistice le am la schimbari bruste de vreme. Ca si tine aloc timp organizarii garderobei tocmai ca sa ma descurc repede in fiecare dimineata la alegerea tinutei.
In diminetile dificile, cand inspiratia nu ma ajuta, ma gandesc ca poate apare ceva neprevazut si o sa ma simt prost toata ziua, doar pentru ca nu m-am straduit 5 minute dimineata sa imi aleg o tinuta draguta si m-am lasat prada comoditatii. Acest gand ma trezeste deobicei si reusesc sa ies cat de cat bine si in zilele proaste.
Insa cand se schimba vremea brusc, atunci chiar am o problema. Inca nu am reusit sa fiu pregatita si in astfel de zile.
La capitolul reviste si magazine sunt derutata rau. Revistele romanesti cel putin, nu ma inspira si nici informatia nu ma ajuta prea mult. Propunerile nu sunt versatile, nu sunt pentru viata de zi cu zi, pentru rutina de zi cu zi. Trebuie sa fim toate frumoase, suple si bogate.
In magazine de obicei am o problema cu materialele si in general calitatea hainelor/accesoriilor. Trebuie exercitiu ca sa alegi repede din multimea de haine ceva cu pret bun, material de calitate, croiala care ti se potriveste, etc.
Bloggurile de moda le frecventez si intr-adevar ma ajuta sa plec la cumaparaturi cu lista facuta si sa stiu clar ce am nevoie si ce nu.
Uniforma mea e alcatuita din blugi, pantofi oxford si camasi ceva mai largi. Uniforma o port la cumparaturi, diverse iesiri, zile lejere la birou. Pata de culoare o dau cu o esarfa. E soare esarfa este pastelata, e innorat luam o esarfa de culoare pamantie asortata cu o geanta.
Legat de ultima intrebare, actualizarea regulilor de stil, modificari sunt, dar sigur nu de la sezon la sezon.
Sunt sezoane cand mi se potrivesc mai multe (ma bucur ca au aparut fustele midi – le gasesc feminine si imi voi face un stoc) si sezoane cand nu aduc mai nimic nou pentru ca nu sunt pentru mine. Poate doar cateva accesorii in culorile sezonului si atat.
Toate cele bune!
Blocajul de stil apare atunci cand nu stii cine esti. „Stilistic” vorbind.
Cam taios raspunsul pentru un site asa prietenos. Chiar nu ai momente cand vrei o schimbare si nu ti-e prea clar cum sa o faci?
Claudia, unde anume simti ca tonul meu este taios? Dimpotriva, doream sa transmit ca inteleg femeile care resimt un blocaj stilistic, iar the way out este printr-un proces de intelegere a ceea ce le place si li se potriveste, nu printr-o restructurare radicala a garderobei, stilului, imaginii proprii! 🙂
E o neînțelegere, ma adresasem Adinei. „Blocajul de stil apare atunci când nu știi cine ești. “Stilistic” vorbind.”
Nu cred ca toate care avem uneori blocaje stilistice e din cauza nedefinirii stilistice. Sunt momente când vrem sa schimbam ceva sau ne lipsește inspirația, chiar dacă știm „stilistic” cum suntem.