Prea multe sau prea putine haine?

Sunt sigura ca am mai atins acest subiect, am fost intrebata de mult prea multe ori ca sa nu-l fii dezbatut: „cat inseamna prea multe sau prea putine haine? Care sunt cantitatile tolerate? Ce inseamna supraconsum, supradoza de imbracaminte, accesorii, incaltaminte, shopping?”

Notiunile de cantitate si volum sunt subiective: ce este excesiv pentru unele femei este insuficient pentru altele, ce este suficient pentru multe este considerat minimalist de cateva… De curand, o doamna mi-a spus, confidential: „Sa nu razi, am 36 de perechi de pantofi!” Am incercat sa traduc, pentru mine: o fi vrut sa imi spuna ca sunt multi? Sau ca nu sunt destui?

In vizitele mele la domiciliul clientelor, descopar dulapuri umplute rezonabil, garderoba incarcate sau dressinguri sufocante. In mai toate cazurile, persoana pe care o consiliez simte ca are prea multe haine – lucru care e reparabil.

In ceea ce ma priveste, am o garderoba destul de plina. Imi plac hainele si imi place incaltamintea, nu ma ascund. Insa in urma multor si repetate trieri, dar mai ales in urma unui tipar de shopping de tip „mai mult discernamant, cat mai putin impuls”, garderoba mea pare acum a fi aplicarea principiului lui Michael Kors: 70% carne si cartofi, 30% glazura si condimente. Adica 70% piese basic, 30% imprimeuri, straluciri, accesorii, piese de impact. In plus, garderobele mele de sezon cald si rece se suprapun, ceea ce imi multiplica optiunile.

Privind in jurul meu imi dau seama ca ne-am indepartat neverosimil de mult de garderobele bunicilor noastre, ale caror rochii aveau vieti de 10-15 ani, ale caror mantouri erau purtate cate 20 de ani, ale caror bluze de matase ajungeau sa fie purtate de fiice si nepoate.

Asadar, nu cred in cantitati maximum sau minimum tolerate. In unele cazuri poate fi vorba de 4 perechi de pantofi si o bara de dulap, cu 30 de umerase. In alte situatii, vorbim despre 64 de perechi de incaltaminte si un dressing de 20 metri patrati. Garderobele noastre sunt pe masura noastra, la propriu si la figurat: pe masura bugetului, a vanitatii, a creativitatii, a plictiselii, a ocuparii timpului (ma refer la cat timp liber avem pentru shopping, fata de cat timp liber avem pentru alte activitati si ocupatii)

Bun, si atunci ce face diferenta intre anorexie vestimentara si o garderoba rezonabila? Intre shopping abuziv si bulimie stilistica?

Cred ca este vorba de placere si lejeritate. Este o mare diferenta intre bucuria de a-ti oferi o rochie in carouri si nevoia de a ti-o cumpara, asa cum nu poti face comparatie intre refuzul incapatanat de a-ti cumpara o haina noua si discernamantul non-cumpararii perechii de jeansi cu numarul 22. Atunci cand shoppingul este insotit sistematic de un sentiment de culpabilizare, suntem pe marginea a ceea ce se numeste „patologia vidului”, iar atunci cand mersul la cumparaturi inlocuieste orice alta varianta de activitate de timp liber, e momentul sa ne chestionam cu privire la continutul vietii noastre.

La fel cum shopaholismul este greu de infranat si disciplinat, la fel de dificil este dialogul cu o persoana care este hipo-consumatoare de moda. Am intalnit femei nefericite pentru ca se simteau incapabile sa isi ofere o pereche de cizme si femei carora le facea rau gandul de a renunta la un pulover tocit, cumparat in urma cu 10 ani.

Important e sa te simti in armonie cu propria garderoba, hipertrofiata sau atrofiata. Pana la urma, intr-o buna zi putem hotari sa ne schimbam, sa invatam cum sa facem shopping, sa ne disciplinam sau sa ne facem placere…

Voi ce parere aveti? Aveti prea multe haine sau prea putine? Unde trageti linia?

Fotografii: pinterest.com

Inscrie-te la newsletterul nostru si vei fi prima care primeste idei de tinute si recomandari de shopping, afla despre concursurile cu premii si citeste articolele de pe Style Diary!