Easy like a Sunday morning #30
In ultimele zile, lumina diminetii se strecoara din ce in ce mai devreme in camera mea. Ma trezesc cu dungi insorite – uneori cenusii-luminoase, ca ieri si astazi, dar totusi luminoase! – pe pereti. Minutele trezirii sunt altfel, orele zilei curg si ele diferit. Primavara e aici, calendaristic, desi in realitate se lasa inca asteptata: e capricioasa, nehotarata, mofturoasa. Se joaca cu rabdarea noastra. Ne pune garderobele la incercare. Ne forteaza sa ne schimbam planurile. Cine stie, poate e modul naturii de a ne face sa ne gandim la ce inseamna si cum apare un nou inceput pentru fiecare dintre noi.
Oricum ar fi vremea zilele astea si oricand va veni primavara, eu una stiu ca sunt pregatita pentru ea. O astept cu aceeasi nerabdare cu care, cu doar cateva luni in urma, imi doream prima zapada.
O carte
~Stoner, de John Williams
Sunt aproape de finalul acestei carti si va marturisesc ca inteleg de ce este considerata o revelatie. „Stoner” a fost redescoperita la vreo 50 de ani de la publicarea ei. La prima vedere este o poveste simpla, care mie mi-a adus aminte de povestirile lui Sherwood Anderson. Pe scurt: un tanar barbat, dintr-o familie saraca de fermieri americani, pleaca la universitate sa studieze agronomia, pregatit ca apoi sa se intoarca sa isi ajute parintii si sa trudeasca la muncile campului. Insa in timpul unui curs despre sonetele lui Shakespeare se indragosteste de literatura, si brusc se simte trezit la viata s intelege ca exista ceva „dincolo” de el. Ceva mai tarziu, se indragosteste de iubire si, de-a lungul povestii, are de cateva ori revelatia nefericirii celorlalti oameni.
Am sa citez, din nou, din blogul Laurei Caltea: „te face sa iti pui, pe rand sau deodata, intrebari de genul: ce poti face ca viata ta sa fie reusita? Ce poti face ca sa nu fie un esec? Cine hotaraste ca viata noastra e un esec sau o reusita? Cum poti alege ceea ce e bun pentru tine? Ce are mai mult rost: sa te lupti cu toate morile de vant, incercand sa iti schimbi destinul si societatea potrivnica, sau sa stai linistit si sa lasi lumea cu framantarile ei, in timp ce incerci sa nu incurci pe nimeni? Cat de mult fac parte din noi inchisorile pe care le acceptam tacit: societatea, casnicia, cariera…? Cat de mult conteaza, pana la urma, rezultatul micilor razboaie cotidiene, carora le acordam mai mult timp decat lucrurilor care conteaza? Cat de multe trebuie sa pierdem ca sa incepem sa intelegem? Cat de mult iti poti decide viata?”
Va las cu doua fragmente superbe din carte, pe care o puteti cumpara de aici:
„In cel de-al patruzeci si treilea an al vietii, William Stoner a invatat ceea ce altii, mult mai tineri decat el, invatasera de mult: ca persoana pe care o iubesti prima nu e tot aceea pe care o iubesti pana la final si ca iubirea nu e un tel, ci un proces prin care o persoana incearca sa o cunoasca pe alta.”
„Vara care a urmat a insemnat in viata lor mai mult decat dragoste si conversatie. Au invatat sa fie impreuna fara sa-si vorbeasca si s-au desprins cu tihna; Stoner aducea carti la Katherine si le lasa acolo, asa ca la un moment dat a trebuit sa mai monteze niste rafturi. In zilele pe care le petreceau impreuna, Stoner incepuse sa reia studiile pe care aproape ca le abandonase; iar Katherine continua sa lucreze la cartea care urma sa fie teza ei de doctorat. Statea ore in sir la biroul minuscul lipit de perete, aplecata deasupra cartilor in cea mai adanca concentrare, cu gatul lung ivindu-se delicat si alb din halatul bleumarin pe care il purta de obicei; Stoner se tolanea pe scaun sau se intindea in pat, la fel de concentrat la randul sau.
Uneori îsi ridicau ochii din carti, isi zambeau si apoi se intorceau la citit; alteori Stoner se oprea din studiu si isi odihnea privirea pe linia gratioasa a spatelui ei si pe gâtul suplu pe care cadea mereu o suvita de par. Si atunci il cuprindea o dorinta molcoma, naturala, ca o stare de bine, si se ridica si venea in spatele ei si ii punea bratele usor pe umeri. Ea se indrepta de spate si isi lasa capul pe pieptul lui si atunci mainile lui alunecau pe sub halatul desfacut si ii atingeau delicat sanii. Si faceau dragoste, ramaneau intinsi in liniste o vreme, dupa care se intorceau la lucru, ca si cum dragostea si invatatura erau unul si acelasi proces.”
O rubrica pentru suflet
~Dear Sugar...
In martie 2010, o anonima se prezenta drept vocea din spatele „Dear Sugar…”, o rubrica saptamanala ce urma sa apara pe TheRumpus.net. Promitea sa ofere sfaturi: diverse dar de bun-simt, nastrusnice, emotionale, spirituale. In scurt timp a devenit altceva: un loc in care randurile se asezau sub forma unor eseuri scrise din suflet, din experienta personala, dintr-o simplitate profunda si cu emotii atat de crude incat uneori sunt insuportabile.
In scurt timp, „Dear Sugar” si-a facut sute de mii de fani, iar cititorii au inceput sa caute indicii despre identitatea ei. Stiau, din raspunsurile ei, ca e femeie. Ca isi pierduse mama cand era tanara. Ca era casatorita, avea copii si datorii la banca, dar si resurse inepuizabile. Sfaturile ei vorbeau despre gelozie si dragoste, despre ce inseamna a fi un adevarat cuplu, ce inseamna sa fii parinte si cum treci peste moartea unui parinte, cum iei decizia de a face sau nu copii, cum te vindeci de abuzul de droguri, de lasitate sau de mediocritate, ce inseamna a trai onorabil si curat… Intr-un final, i s-a aflat identitatea. Sugar era Cheryl Strayed, autoarea romanului autobiografic „Wild”.
Eu am descoperit „Dear Sugar…” cu vreo doi ani in urma. Din cand in cand, ma reintorc la cateva dintre scrisorile ei deschise si le recitesc. Am gasit in ele o intelepciune rara, plina de bunatate, onestitate, dar si curaj si forta bruta. Cheryl si-a incetat colaborarea cu The Rumpus, insa eseurile ei sunt in continuare online. Va invit sa le cititi. Va vor aduce lacrimi in ochi, va vor rascoli, va vor tulbura profund, dar va promit ca va veti simti vii si, cel mai important, va vor forta sa va chestionati alegerile, viata, drumul. Aveti mai jos un fragment din eseul meu preferat:
„You are not a terrible person for wanting to break up with someone you love. You don’t need a reason to leave. Wanting to leave is enough. Leaving doesn’t mean you’re incapable of real love or that you’ll never love anyone else again. It doesn’t mean you’re morally bankrupt or psychologically demented or a nymphomaniac. It means you wish to change the terms of one particular relationship. That’s all. Be brave enough to break your own heart.
You cannot convince people to love you. This is an absolute rule. No one will ever give you love because you want him or her to give it. Real love moves freely in both directions. Don’t waste your time on anything else. Most things will be okay eventually, but not everything will be. Sometimes you’ll put up a good fight and lose. Sometimes you’ll hold on really hard and realize there is no choice but to let go. Acceptance is a small, quiet room.
When you meet a man in the doorway of a Mexican restaurant who later kisses you while explaining that this kiss doesn’t “mean anything” because, much as he likes you, he is not interested in having a relationship with you or anyone right now, just laugh and kiss him back. Your daughter will have his sense of humor. Your son will have his eyes.
One Christmas at the very beginning of your twenties when your mother gives you a warm coat that she saved for months to buy, don’t look at her skeptically after she tells you she thought the coat was perfect for you. Don’t hold it up and say it’s longer than you like your coats to be and too puffy and possibly even too warm. Your mother will be dead by spring. That coat will be the last gift she gave you. You will regret the small things you didn’t say for the rest of your life.
Say thank you.„
Un loc
~Piano Beauty Salon
Ascuns intr-unul din cele mai frumoase cartiere ale Bucurestiului, Piano Beauty Salon este un refugiu pentru serenitate si frumusete intr-un oras zbuciumat si zgomotos. Este un loc atipic, dar atat de mult asteptat!
Ritualurile de frumusete (cosmetica, manichiura, coafura, masaj) au aici alte standarde: se desfasoara cu calm, muzica de ambient este pusa in surdina si personalul vorbeste cu voci blande (in sfarsit, un loc in care m-am putut relaxa si mi-am putut auzi gandurile!), iar clientele sunt programate astfel incat salonul sa nu devina aglomerat sau zgomotos. Pe mine m-a cucerit prezenta brandului Soskin, o gama de produse si tratamente cosmeceutice inovative, produse in Franta si ale caror ingrediente naturale si compusi activi ajuta regenerarea celulara.
Recomandarea mea? Data urmatoare cand va doriti un moment pentru voi, in care frumusetea si linistea sa mearga mana-n mana, faceti-va o programare la Piano Beauty Salon. Nu doar suvitele vi se vor aseza altfel, dar incruntarea de peste zi va fi inlocuita de o stare de bine. Simplu.
Adresa salonului este strada Dr. Grigore Romniceanu nr. 5, iar aceasta este pagina lor de facebook.
Shopping
Am descoperit Grafemeride prin vara, iar de curand m-am bucurat nespus sa vad ca a facut parte din editia speciala a „Romania, te iubesc!”. M-a sedus delicatetea pieselor, m-a cucerit ideea acestor creatii, m-a emotionat eleganta realizarii lor.
Grafemeride este rodul muncii doamnei Anca Ciuciulin. Mainile ei caligrafiaza cu minutiozitate cuvinte alese pe camasi din bumbac, kimonouri de matase, coperti de carte, esarfe si naframe din borangic. Fiecare piesa este infrumusetata de scrierea individuala, cu tus si penita, iar citatele alese parca insufletesc hainele si le transforma in povesti.
Aici gasiti pagina de facebook a Grafemeride, iar de vreti sa le atingeti, probati si cumparati, faceti o vizita la Molecule-F Concept Store, in Promenada Mall.
Orasul asta ascunde multe secrete, asta e o chestie care imi place tare mult – dar imi place si mai mult cand secretele ies la suprafata! Pana de curand, showroom-ul Produs Autentic era un astfel de loc secret. Aici imi invitam din cand in cand clientele de personal shopping, alteori le sopteam prietenelor despre el. Acum va impartasesc si voua acest secret, no thank you needed 😉
Produs Autentic este deschis la Hotel Cismigiu (chiar langa libraria Humanitas de langa Cismigiu, la etajul 1). Acesta este locul in care gasiti piese vestimentare in serii mici sau exemplare unice, produse in fabrici din Romania care lucreaza pentru branduri internationale. Piesele alese au o calitate remarcabila a materialelor (bluze si rochii din matase, dantela, vascoza, pulovere din casmir sau din alte fibre, pantaloni din stofa si jacquard, sacouri din tweed si stofa boucle, cardiganuri si mantouri din stofa de lana), marimile sunt diverse (de la 34-36 la 46-48, insa fiind vorba de serii mici sau exemplare unice asteptati-va ca nu toate marimile sa fie disponibile), croielile si finisajele sunt impecabile. Nu in ultimul rand, preturile sunt foarte rezonabile pentru calitatea expusa.
Sfatul meu? Faceti-va timp pentru o vizita la showroom, in timpul saptamanii sau in weekend, dar dati un telefon inainte (de obicei showroomul este deschis pe baza de programare sau invitatie). Aceasta este pagina de facebook, insa fotografiile va vor induce in eroare (piesele din showroom sunt mult mai frumoase decat cele fotografiate!)
~ Maruca
Nu sunt genul care sa imi populez dormitorul cu ursuleti de plus sau perne-inimioare, iar termenul „mutunache” ma irita maxim. Insa din cand in cand, copilul din mine se entuziasmeaza cand descopera mici minuni autentice, care provoaca bucurie si sunt create cu drag, grija si suflet.
E cazul jucariilor Maruca. Sunt pentru copii mici si mari; sunt pisicute simpatice, catelusi prietenosi, ursuleti nastrusnici, soricei curiosi si papusi cuminti, adunati intr-o familie colorata si adorabila.
Parintii grijulii se vor intreba din ce sunt fabricate si cum se „comporta” pe termen lung. Jucariile sunt crosetate din fire variate (bumbac, lana, in, fibre acrilice soft baby), sunt umplute cu umplutura hipoalergenica SuperBall sau cu bilute elastice, care isi pastreaza proprietatile initiale o mare perioada de timp, chiar si dupa foarte multe spalari sau dupa ce jucaria a fost presata un timp indelungat. Se pot curata si la masina de spalat, iar chestia cea mai faina este ca pentru unele dintre ele (papusile fetite, fetitele iepuras si soricele) li se pot face o mini-garderoba separata 🙂 How adorable!
Gasiti jucariile Maruca aici, iar asta e pagina de facebook.
O reteta
~ Chickpea Shwarma Sandwich
Aoleu, o reteta de saorma pe Style Diary? Blasfemie, veti spune! In casa rafinamentului si recomandarilor de bun-gust, o reteta de mahala? Calmati-va si schimbati contextul: aveti in fata una dintre cele mai delicioase, mai savuroase si mai usor de realizat retete mediteraneene. In plus, varianta propusa e fara carne (e inlocuita de boabe de naut), fara sosuri grase, maioneze si alte dracii care ingrasa.
Reteta e simpla si necesita doar 4 pasi: faceti sosul de usturoi, prajiti si pregatiti boabele de naut, asamblati sandwichul, apoi devorati-l. Bonus: va puteti linge pe degete.
Aveti aici reteta completa, pofta buna!
Tocmai am terminat aseara de citit penultimul capitol din Stoner. Am lasat ultimul capitol, ca pe cireasa de pe tort, sa il savurez in liniste azi. Este ora 13 si tot nu ma indur sa termin cartea. Imi place sa aman placerea ultimei farame, cea mai dulce. O carte splendida la care vreau sa ma intorc.