Seriale TV, haine si anxietatea de a-ti „nimeri” viata

„Girls” a devenit unul din serialele mele preferate. Da, stiu, nu va ramane in amintirea noastra la fel cum s-a intamplat cu Sex and the City, insa mostenirea pe care o lasa – pentru mine cel putin – este mult mai semnificativa.

Pe cat de mult m-a amuzat SATC, nu rezonam cu niciunul dintre personaje; cu personajul Hannah insa, in mod bizar, da, iar intre cele doua seriale am vazut multe asemanari si la fel de multe diferente.

„Girls” nu a fost niciodata un show despre haine sau despre moda si ma bucur enorm ca, pana la finalul sezonului 6 (care tocmai a fost difuzat acum cateva zile) si-a pastrat aceasta integritate. Spre deosebire de SATC, duh… Cu toate astea, urmarind primele sezoane si episodul-pilot din 2012, imi dau seama cat de mult garderobele personajelor s-au dorit a fi o stenograma a personalitatilor, traiectoriilor si evolutiilor lor personale.

„OMG, esti atat de cool ca mi se face rau; eu n-as putea sa port o palarie”, ii spune Shoshana Jessei, cand cea din urma ii apare la usa imbracata intr-o haina lunga din catifea, salvari multicolori, o esarfa flamboaianta si o fedora maronie. Shoshana simte imediat artificialitatea si lipsa de individualitate pe care o transmite trainingul ei roz, copie a unui Juicy Couture.

Ceva mai tarziu, Marnie spune despre Jessa: „Pun pariu ca va intarzia si va veni imbracata intr-o fabuloasa rochie fara forma, cumparata dintr-o piata amarata din Grecia si o sa ne zica ceva de genul „oh, nici nu mai stiu de unde o am!” Poate ca toate avem cate o astfel de prietena, insuportabil de frumoasa, creativa si non-conformista, pe care si cea mai banala rochie arata fantastic, dar nu asta e ideea. Replica este insa definitorie pentru Marnie: cea al carei exterior este cel mai sic, elegant si asortat, in acelasi timp atat de fortat in a transmite ceea ce ea nu este, atat de puternic in dezacord cu interiorul ei narcisistic, haotic, lipsit de originalitate si compasiune, atat de indepartat de realitatea adevaratei ei vieti.

Daca Marnie este femeia care frunzareste Vogue si isi selecteaza cu atentie tinutele in functie de trenduri pentru a transmite un statut fals, Shoshanna preia cele mai traznite asocieri stilistice, le va incerca si ornamenta cu o mare funda roz. Shoshanna este cocheta si ultra-girly; iubeste rozul in toate nuantele lui, cocurile inalte si cerceii imensi; are chiar momente cand arata ca o Barbie. Dar o iertam, pentru ca este mezina grupului, iar tinutele ei sunt cele mai amuzante din intregul serial. Problema Shoshannei este ca are nevoie de modele si de reguli pe care sa le urmeze; pentru ea simtul directiei este inexistent (si in viata, si stilistic). Acesta e motivul pentru care o banala gafa vestimentara se transforma intr-o drama de proportii, asa cum se intampla la nunta-surpriza a Jessei cand Shosh este imbracata in alb.

Altfel, Shoshanna este mandra de know-how-ul ei stilistic: poarta palariute fascinators la cine si cocktailuri, se imbraca in rosu, alb si albastru cand voluntariaza pentru o campanie politica, poarta un trenci si ochelari de soare supradimensionati cand spioneaza activitatea unor competitori, pe perioada sederii ei la Tokyo se metamorofozeaza intr-o adevarata Harajuku girl, iar la finalul sezonului 6 se indeparteaza de cele 3 prietene pentru a fi cu altele, care au „joburi si genti si personalitati placute”.

Jessa este definitia stilului boem, la propriu si la figurat. Jessei ii este indiferent totul si se comporta ca atare. Stilistic, o intalnim initial in rochii maxi, kaftane vaporoase si tot felul de tinute mai mult sau mai putin transparente. Si ce daca se vede totul? Jessa este cool si seducatoare dar, lasand la o parte exotismul si maturitatea aparenta, este la fel de pierduta ca celelalte trei fete. Ascunde asta bine sub un strat de ruj rosu, esarfe cu pene si o atitudine je-m’en-fiche-ista.

Insa de la un sezon la altul, Jessa se maturizeaza si lasa garda jos, revine cu picioarele pe pamant, iar tinutele ii devin mai putin dramatice. Mai putine tocuri si mai mult bocanci; mai putine rochii boeme si mai multi pantaloni; mai putina dantela si pene si mai multe tricouri cu dungi; mai putina catifea si mai multi jeansi sau salopete.

Frumusetea garderobelor din „Girls” nu a stat niciodata intr-un styling remarcabil, asa cum a fost cazul cu SATC, Mad Men, Gossip Girl, House of cards sau Downton Abbey. In schimb, a fost o explorare a felului in care hainele te fac sa te simti: nu doar hainele tale, ci si hainele purtate de cei din jurul tau.

„Girls” a fost un masterat de 6 sezoane al ideei ca, in timp ce o rochie bine aleasa te poate ajuta sa te simti bine, rochia la fel de bine aleasa a prietenei tale te poate face sa te simti mizerabil. De-a lungul serialului, cand un personaj, cand altul, apar nepotrivit imbracate in diverse ocazii – cel mai recent, Hannah, intr-o salopeta scurta din denim, la o petrecere semi-eleganta -, discrepanta nu are legatura cu necunoasterea unui cod vestimentar, ci cu dezorientarea interioara a personajului, cu luarea unor decizii gresite sau cu marginalizarea si finalul unor prietenii sau etape din viata.

Revenind la Hannah, ea ramane fidela siesi. Ca e imbracata intr-un maieu galben neon din plasa (purtat fara sutien!) sau intr-o rochie mini vintage, este personajul care nu a lasat ca propria silueta sa devina o bariera in a imbraca ce ii aduce bucurie. La fel ca in scenele ei de nud, calatoria ei stilistica a fost integra, autonoma, individuala. Ne-a aratat de la inceput ca ii plac galbenul mustar, hainele vintage si camasile pe care sunt desenate cirese. Ne-a aratat ca ii plac salopetele, pantalonii scurti, hanoracele lalai, rochiile mulate tubulare si tricourile purtate fara sutien. Cele mai multe dintre tinutele ei erau sifonate si neobisnuit alese – la fel ca viata ei, de fapt. „Au fost momente in care am cerut in mod special ca hainele sa fie mototolite si aduse intr-o punga oarecare, ca sa arate ca si cum ar fi fost culese in graba de pe podea, pentru ca exact asa se desfasura viata Hannei in acel moment”, spunea intr-un interviu Jenn Rogien, costume designer al serialului.

Dar nu exact asa se deruleaza viata multora dintre noi, indiferent de varsta? Perseveram in incercarea de a fi adulti, pentru ca nu avem incotro; uneori ne reuseste, alteori nu. In scenele in care imbraca hainele „potrivite”, Hannah este absolut incantata. „Pantofii aproape ca mi se asorteaza cu rochia!”, se extazieaza ea intr-un episod din sezonul 1.

Am prietene de 30 si 40 de ani care nu au vazut niciun episod din „Girls”, pe motiv ca pare sa descrie viata unor adolescente intarziate si debusolate. Le inteleg reticenta (si stiu ca exista o groaza de alte seriale mai potrivite categoriei noastre demografice), si imi pare rau ca nu le pot convinge de calitatea si importanta serialului. „Girls” nu a fost creat pentru femei de varsta mea (+40), insa urmarindu-l mi-am dat seama ca, desi reperele vietilor noastre sunt cele asa-zis adulte (cariere, casatorii, copii, case, vacante planificate), multe dintre anxietati raman aceleasi din tinerete. Nu ne straduim toate sa „aratam asa cum trebuie”? Nu incercam toate, zi dupa zi, sa gasim acea rochie, pereche de pantofi, pereche de jeansi care sa ne linisteasca sau echilibreze? Cautarea asta nu se termina in momentul in care facem credit pentru o casa, ne gasim un job sau ne casatorim.

Din pacate, hainele nu ne linistesc, nu ne vindeca, nu ne repara, nu compenseaza pentru nimic. Actul acestei cautari si a achizitionarii lor ne poate face sa ne simtim chiar mai fragmentate, mai dezorientate.

Cred ca Lena Dunham intelege asta prea bine. Poate de asta filmul ei exploreaza rolul hainelor – nu al modei – dintr-o perspectiva mai cinstita, mai brutala decat o face orice alt serial TV.

Inclusiv faptul ca Hannah Horvat nu a fost (si nu a devenit) usor de imbracat, intr-o marime S, a subliniat relatia ei cu hainele si a facut-o simpatica si reala. In sfarsit, un personaj feminin principal cu burtica, cu brate grasute si pulpe pline, cu sani mici, cu par greu de stapanit, cu fata nemachiata si transpirata, cu lenjerie intima cand prea mica, cand vizibil uzata, acoperita de tatuaje facute din dorinta de a avea control asupra propriului corp, atunci cand intelesese ca nu isi poate controla kilogramele. Adica o femeie ca toate femeile.

Girls, imi va fi dor de voi.

Fotografii: hbo.com, pinterest.com