Dependenţa de shopping: o înţelegi, o recunoşti, o depăşeşti

Nu eram dependenta de shopping.

Cel putin, asta as fi spus daca cineva m-ar fi intrebat. Da, cumparam aceeasi piesa in multiple exemplare si in culori diferite si da, eram constienta de cat de multe haine aveam deja (pe cele mai multe le purtam in mod repetat, in zilele imediat dupa ce le cumparam). „Sunt toate de calitate”, ma asiguram. „Investesc in stilul si garderoba mea”, imi spuneam. In plus, erau banii mei, nu ma imprumutam ca sa merg la shopping si nu cheltuiam pe un card de credit. La vremea respectiva, chiar credeam ca nu imi cumpar lucruri doar de dragul de a face shopping. Cu fiecare haina, accesoriu, pereche de sandale bifata la casa de marcat simteam ca „this is it”. Haina asta va schimba lucrurile, haina asta va face diferenta…

Fast-forward cativa ani mai tarziu si sunt de partea cealalta a baricadei, am depasit acea relatie toxica. Nu doar ca am discernamant, sunt mai selectiva, nu imi e greu sa spun „nu” oricarei achizitii, dar si inteleg altfel ce inseamna consumerismul si escapismul prin shopping. Este unul din lucrurile pe care le transmit femeilor cu care lucrez: declicul nu se face incercand sa iti schimbi doar obiceiurile de cumparare, ci modificandu-ti intreaga perspectiva a ce inseamna stilul personal.

O repet, ca sa fiu inteleasa. Fie ca ne cumparam haine in fiecare saptamana, de dragul de a avea ceva nou, fie ca fugim intr-un magazin de cate ori suntem inaintea unui eveniment special, radacina problemelor nu sta in felul in care facem shopping. Ci in felul in care ne raportam la stilul nostru. Pentru a nu ne mai cumpara haine pe care nu le purtam (sau pe care le purtam rareori, sau de care ne plictisim rapid), e nevoie sa mergem un pas mai departe. Sa sapam mai adanc.

Sa incepem cu…

A intelege cum doresti sa te simti

Suntem atrase de anumite haine din acelasi motiv pentru care suntem atrase de o melodie sau o imagine: ne ajuta sa ne simtim intr-un anume fel. Asta „vanam” cu fiecare lucru nou pe care il adaugam in garderoba: o emotie, o traire.

Problema pe care nu o observam? Nu sapam suficient de adanc pentru a intelege daca aceasta noua haina, geanta, esarfa, botina chiar ne face sa ne simtim asa cum ne dorim. Da, simtim pe moment exaltarea si bucuria, dar ele se risipesc rapid. Nu ne vom simti pe deplin multumite de ceea ce avem, atat timp cat acestea nu sunt armonizate cu cine stim ca suntem (sau ca putem fi), cu felul in care ne dorim sa aratam, cu felul in care dorim sa traim. Asa ca mai incercam o data, mai cumparam inca o rochie, poate data urmatoare reusim sa atingem Nirvana…

Primul pas pe care te invit sa il faci e sa cauti raspunsurile in interiorul tau. Hotaraste-te cum vrei sa fii fata de tine, in oglinda, si apoi in fata lumii. Da, stiu ca suna foarte New Age, dar straduieste-te sa faci acest exercitiu. Nu te crampona de cuvinte care iti descriu stilul sau hainele (clasic, sport, elegant, trendy), concentreaza-te pe cum vrei sa te simti.

Ce vrei sa arati celor din jur despre tine? Cum vrei sa te simti in propriul corp? Cum arata feminitatea si frumusetea, in versiunea ta?

Analizeaza-ti apoi fiecare haina din dulap in functie de cuvintele descoperite. Fa acelasi exercitiu de fiecare data cand esti la shopping. Intreaba-te daca haina probata trece acest test: te poate face sa te simti asa cum iti doresti, de fiecare data cand o imbraci? (daca raspunsul e „meh…”, las-o in magazin).

Ridica stacheta (si traieste intr-o zona stilistica de geniu, nu de mediocritate)

Obisnuiam sa fac shopping saptamanal, uneori chiar zilnic – si continuam sa descopar lucruri pe care mi le doream. Cursa era nesfarsita, serios… Acum pot trece luni de zile fara sa cumpar nimic, si cu toate astea imi cumpar tot ce imi doresc. Sau mai bine spus, imi cumpar doar ce imi doresc cu adevarat, nu orice lucrusor atragator pe care care imi pica privirea.

Shoppingul si garderobele noastra, la fel ca viata, nu ar trebui sa fie un bufet all-inclusive. Ridicand stacheta, schimbandu-ne standardele, alegem altfel – cu atentie, cu intentie – ce aducem in garderobele noastre, ce imbracam, ce face parte din imaginea si stilul nostru.

Abia in momentul in care ne este clar cum vrem sa ne simtim in ce imbracam, atunci incepem cu adevarat sa vrem sa invatam ce croieli, culori, materiale, stiluri rezoneaza cu acele trairi ale noastre. Adica incepem cautarea unor repere sanatoase, corecte si individualizate. Altfel, vom trata partea tehnica a stilului – asa-numitele reguli si principii de stilism personal – drept o matrice de conformitate.

Abia in momentul in care ne este clar cum vrem sa ne simtim in ce imbracam, atunci putem decide ce branduri vrem sa sprijinim si cat de mult suntem dispuse sa cheltuim pe o anume piesa. Apoi, in loc de a face shopping aleatoriu si a alege orice pare sa aiba un pret rezonabil, vom intra intr-o zona de stil creat cu intentie, nu din intamplare. Abia atunci incepem sa construim, nu sa acumulam.

Directioneaza-ti atentia catre ceea ce deja ai

Vinovatie, regret, debusolare, plictiseala, descurajare, sentimentul de a fi coplesita de volumul de haine… Cu cat propagam tiparele toxice de shopping, cu atat mai mult asta simtim in momentul in care deschidem usile sifonierului. Evident ca ne va fi dificil sa alegem o tinuta care sa ne faca sa ne simtim bine, frumoase, dinamice, cochete, radioase, elegante samd – asa cum ne-am hotarat ca vrem sa ne simtim, daca am facut exercitiul de la punctul 1! -, cand tot ce vedem in dulap este o spirala de emotii negative.

O data ce intelegi care iti e zona de geniu stilistic – aceea care te entuziasmeaza, te bucura, te insufleteste – , vei incepe sa elimini din garderoba piesele care nu se ridica la inaltimea stachetei. Si, mai important, te vei reconecta cu celelalte, cu hainele fantastice care te asteptau sa le redescoperi.

Petrece astfel o dupa-amiaza de sambata sau incepe cu 5 minute pe zi. Selecteaza hainele care te fac sa te simti la superlativ. Adu-ti-le in fata ochilor, scoate-le pe umerase, fa-le loc pentru a le vedea. In acelasi timp, muta-le pe celelalte intr-o zona a dulapului pe care o observi mai putin sau in spatele unei usi de dulap pe care o deschizi rar. In sfarsit, scoate-le definitiv din dulap pe cele pe care intentionezi sa le donezi, vinzi, faci cadou etc.

La final, poarta-te frumos cu piesele ramase, cele care formeaza „scheletul” stilului tau. Trateaza-le cu respect. Poarta-ti rochia cea mai draga, cea mai scumpa, intr-o zi cat se poate de obisnuita. Asorteaza-ti topul preferat cu o fusta care te invita sa te invarti pe calcaie de bucurie. Completeaza-ti lookul cu un ruj aprins sau cu bijuterii multicolore. Simti acum ce inseamna sa fii radioasa?

Imagineaza-ti cum ar fi sa te simti asa zilnic, sa te regasesti la fel de stralucitoare in toate tinutele pe care le imbraci… Pentru un astfel de feeling am creat 30 days of styling”. Pentru a trai zilnic o astfel de emotie, in fata oglinzii si a dulapului, in fiecare luna se inscriu femei la fel ca tine in program. Inainte de a-mi trimite un mesaj de inscriere, imagineaza-ti: ce vrei sa simti in hainele pe care le imbraci? cum vrei sa TE simti?

Irina Markovits

Sunt creator de imagine, consultant de stil, jurnalist de moda si personal shopper. In ADN-ul meu se amesteca rafturile de carti cu umerasele de haine: asta e motivul pentru care biroul imi e plin de carti, reviste, haine colorate si pantofi splendizi. Prin Style Diary si munca de stilist personal transmit femeilor doua principii in care cred: stilul - la fel ca mersul pe bicicleta sau pe tocuri - este o aptitudine care se invata, prin exercitiu, cu perseverenta si urmand cateva reguli logice si de bun-simt, iar a te sti frumoasa si cu stil nu au nimic de-a face cu tendintele, cifrele de pe cantar sau din buletin, cantitatea hainelor din dulap sau pretul. Mai cred in puterea de transformare a hainelor si, mai presus de orice, ca o femeie frumoasa este neaparat educata, inteligenta si cu un interior bogat.

Postari asemanatoare

2 comentarii la acest post

  1. 1
    Dea says:

    Absolut superb scris! Mie mi-a luat aprox. 6 ore sa detoxific garderoba și rezultatul a fost 3 saci mari de haine care: sunt o măsura mai mică, care nu-mi mai produc nici o emoție -acestea le voi dona. Cele rămase umplu 20% din dulapuri dar știu sigur ca fiecare ma face sa zâmbesc. Sper acum doar sa nu dau iama in magazine știind ca este loc, iar citind acest articol sunt sigura ca ma voi abține, ca de fapt ar trebui sa fac o analiza pentru a determina de fapt de ce acel spațiu liber disponibil in dulapuri e scuza pentru un shopping probabil nesăbuit care va rezulta la un moment dat in saci de haine destinate donării.

  2. 2
    Violeta says:

    Iti multumesc, Irina! Exact ce aveam nevoie sa citesc, provenind de la o persoana pe care o admir pentru sfaturile bune si curajul de a ne pune sa sapam adanc in noi, in partea aceea pe care cautam sa o acoperim cu haine! De cele mai multe ori stiu ca haina din mana mea este doar un paleativ – problema nu e de cum arat, ci de cum ma simt! Exact ce ai remarcat tu. Sincronicitate sau coincidenta simpla ca exact azi, cand am citit articolul tau (nu reusesc ca in fiecare duminica sa-ti citesc articolele – rasfatul meu de week-end), am „cotrobait” prin magazine dupa aceea bluza de vara feminina, versatila, unduioasa, discreta, dar sic…. Si tot proband, nemultumita ca nimic nu-mi place (sau nu-mi place persoana pe care o vad in oglinda din cabina de proba) la un moment dat mi-am zis: Nu, de data asta nu-mi rezolv problema prin a avea o haina noua, ci prin a decodifica sursa starii. Si mi-ai confirmat ca am avut dreptate. Deci, da, iti multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.