Imbracamintea noastra si contaminarea: cum procedam?

Ne raman inca multe lucruri de aflat despre cum functioneaza virusul Covid-19 si cum ne putem proteja, la fel de multe si despre cum vom functiona noi la cote cvasi-normale in perioada aceasta. Pentru moment, am pregatit o scurta trecere in revista (utila, sper, tuturor) a raspunsurilor si solutiilor legate de cum procedam cu hainele si incaltamintea purtate pe strada zilele astea.

Gesturile si eforturile de protectie care ne ajuta sa luptam cu raspandirea infectiei au ajuns sa faca parte din cotidian – ne spalam des pe maini, dezinfectam suprafete, purtam masti -, insa raman multe intrebari legate de transmiterea virusului prin intermediul tesaturilor textile. Pentru ca cine nu s-a folosit, macar o data, de maneca gecii cand a apasat pe o clanta sau de coltul unei esarfe pe butonul liftului? Oricat ne sunt limitate iesirile, imbracamintea ne poate fi contaminata fara sa ne dam seama.

Cateva gesturi simple si eficiente sunt suficiente pentru a minimiza riscurile si, cu cat ne informam mai corect, cu atat ne protejam mai bine.

Virusul Covid-19 se poate raspandi de pe imbracaminte? Cat timp circula si supravietuieste?

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a anuntat ca e dificil de estimat durata de viata a virusului pe suprafete, indiferent care sunt acestea. Poate varia de la cateva ore la cateva zile, in functie de tipul de material, aici fiind incluse si tesaturile textile. Se stie insa ca, aproximativ, e vorba de urmatoarele durate:

– in aer: intre 45 de minute si 3 ore in aer
– pe imbracaminte: pana la 12 ore
– pe inox: pana la 3 zile
– pe lemn: pana la 4 zile
– pe hartie: intre 4-5 zile
– pe sticla si metal: pana la 5 zile
– pe plastic: intre 6-9 zile

Conform unui studiu facut de Harvard Health, Covid-19 tinde sa se „acroseze” mai usor de suprafete poroase decat de materiale textile. Dar multe depind de tipul suprafetei, de temperatura ambianta, de nivelul de umiditate, expunerea la lumina, asa cum explica un alt studiu facut de Institutul National de Sanatate si Cercetare Medicala (Inserm) din Franta. Riscuri totusi exista si e de preferat sa luam cateva precautii in plus, spaland, curatand si dezinfectand si imbracamintea purtata in exterior – nu doar incaltamintea, telefonul, portofelul etc.

E posibil ca o haina sa contamineze pe cineva?

Virusul se transmite mai ales prin picaturile si stropii microscopici expulzati de o persoana care tuseste sau stranuta, si mai putin prin contact cu obiecte murdarite. Intre timp, asta nu inseamna ca o suprafata contaminata nu poate transmite virusul in cazul in care, de exemplu, respectiva persoana isi atinge nasul, gura, fata fara sa se fi spalat pe maini.

Acelasi lucru se poate intampla si cu tesaturile (teoretic) contaminate de o persoana infectata. Daca informatiile existente sunt de luat cu o doza de precautie, tot stim ca stropii se pot aseza si pe fibre, acestea devenind un vector de contaminare cand purtatorul nu a respectat regulile minime de igiena recomandate (spalarea mainilor timp de 20 de secunde).

Sunt anumite tesaturi textile mai „receptive” la a transmite virusul decat altele?

Durata de viata a virusului pe fibrele tesaturilor pare sa depinda de tipul de material.

Din studiile citite, se pare ca fibrele poroase cum este poliesterul retin mai usor si timp mai indelungat virusul decat, de pilda, bumbacul. Ceea ce inseamna ca e nevoie sa spalam mai responsabil orice haina care contine poliester, elastan, spandex – cum ar fi colantii si lenjeria intima.

Pana la urma, indiferent de material, orice tip de tesatura poate pastra virusul activ timp de cateva ore, pana si manusile din piele pe care unii le folosesc in locul celor din latex. Acelasi lucru e valabil pentru nasturii, capsele, fermoarele, cataramele, sistemele de inchidere de orice fel din plastic sau metal care nu sunt dezinfectate si pe care virusul poate ramane activ timp de cateva zile.

Ce ar trebui sa facem pentru a eliminam complet virusul Covid-19 de pe o haina?

Cea mai potrivita solutie, dupa o iesire din casa, este de a ne dezbraca de (o parte din) lucruri inainte de a intra pe usa casei. Ma refer la geci, palton, trenci, esarfe, manusi, dar si incaltamintea, geanta, ochelarii de soare – orice purtam ca outerwear.

Ideal este sa le punem, timp de 24 de ore, intr-o punga mare din plastic (folosita de obicei pentru gunoi) sau intr-o cutie de carton, pe care apoi le sigiliam pentru a evita contactul cu alte haine sau tesaturi textile. Virusul dispare dupa cateva ore, iar o masura suplimentara de protectie este sa le punem o tura rapida in masina de spalat.

De asemenea, le putem si spala: in masina de spalat, la temperatura de 60 de grade, cu un deterget obisnuit. Nu e necesar sa adaugam dezinfectant sau clor, si nici sa le fierbem pe toate; temperatura fierbinte a apei asociata unui ciclu normal de spalare este suficienta.

Acelasi lucru il vom face si cu fetele de masa, naproanele, servetele din panza, sorturile de bucatarie si prosoapele din casa, DACA locuim cu o persoana pozitiva cu Covid-19.

Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC) din Statele Unite anunta ca e necesara purtarea manusilor din latex atunci cand schimbam asternuturile unei persoane infectate, iar apoi sa ne spalam pe maini cele 20 de secunde recomandate. Pe de alta parte, nu are rost sa bagam hainele purtate in congelator sau in cuptorul cu micro-unde, cum se vehiculau niste „sfaturi” pe internet. Nope.

Ce facem cu incaltamintea?

Si incaltamintea poate fi un vector de transmitere, dar minim. Virusul se poate lipi de talpa pantofilor si adus in casa numai in cazul in care am calcat in sputa (scuipatul, in limbaj non-medical) contaminata. Cu exceptia acestei situatii, posibilitatile de transmitere de pe talpa incaltamintei sunt infime. Totusi, din aceleasi motive de prudenta, ne putem descalta inainte de a calca pragul casei; la fel ca hainele, le punem intr-o punga de plastic sau intr-o cutie de carton pe care le sigilam sau, in functie de unde locuim, ii putem lasa in exterior, pe palier sau intr-un spatiu special amenajat, evitand sa intram incaltati in casa.

Si desigur, daca simtim ca e necesar, putem dezinfecta si talpile incaltarilor, pragul si covorul de la intrare, de fiecare data cand ne intoarcem acasa.

Ma opresc aici cu trecerea in revista a informatiilor si recomandarilor gasite de mine in legatura cu imbracamintea, transmiterea prin si, respectiv, dezinfectarea acestora. Va invit insa sa imi scrieti, in comentarii pe blog sau pe facebook, orice alte lucruri le stiti ca fiind utile si verificate.

Aveti grija de voi si #statiacasa.