Problema cu copertile
Rasfoirea HB Greatest Hits – cartea pe care azi o voi face cadou! – a fost pretextul ideal de a studia pictoriale si coperti de revista. De fapt, ideea mi-a venit dupa descoperirea unui post mai vechi pe Luxe Chronicles, in care erau comparate doua coperti Harper’s Bazaar: una din aprilie 2013, editia de Spania cu una din 1959, editia SUA. Lasand la o parte similaritatile dintre vizualuri (in ciuda diferentei de 54 de ani), intervine o mare diferenta: cea dintre aspectul unei coperti vandute la un chiosc si cel al editiilor speciale, tiparite pentru abonati.
A avea doua coperti diferite reprezinta o strategie buna pentru publicatii, mai ales cele de moda. Le permite publisherilor sa ofere expunere dubla brandurilor care isi fac reclama – fie prin paginile de shopping, fie prin cele de advertising. Le ofera abonatilor – singurii cititori cuantificabili, siguri in fiecare luna – un motiv suplimentar de a-si prelungi sau innoi abonamentul (asta in cazul in care pretul redus si cadourile nu le sunt de ajuns).
Copertile editiilor speciale pentru abonati sunt vizual mai artistice, mai creative stilistic, mai indraznete ca alegeri ale posturilor, ipostazelor, incadraturii, desi continutul este identic. Aceste editii nu vor avea trei-sferturi din cuprins intins de-a lungul si de-a latul copertii. Din contra, titlurile sunt reduse la unul sau doua, rezultatul fiind un aspect luxos, minimalist, elegant, modern. Aceste editii nu obliga vedeta de pe coperta sa zambeasca comercial, sa ne priveasca drept in ochi, sa pozeze intr-o pozitie asa-zis sexy.
Ma intreb, cu naivitate, cat de mult conteaza ca privirile noastre sa se intersecteze cu cele ale manechinei sau vedetei fotografiate? Daca nu ne-ar privi in ochi, ne-am simti ofensate si am lasa revista necumparata? Daca ar fi mai putine titluri reluate, ne-am simti inselate si am lasa revista necitita?
Am incetat, de ani buni, sa mai cumpar lunar reviste de moda romanesti: intr-o luna un Elle, in alta un Harper’s, din cand in cand un The One sau un Beau Monde. Nu vreau sa generalizez, dar deseori ma dezamageste continutul: editii mediocre, cu aceleasi teme reluate la nesfarsit, cu aceleasi vedete intervievate „sablon”, in schimb cu snobism din plin. Gasesc similaritatea si aglomeratia vizuala a copertilor obositoare si, in acelasi timp, plictisitoare. Mi se promit interviuri, articole, editoriale pe care le-am mai citit, sub o alta forma (iar cele mai multe dintre subiecte le gasesc tratate online, oricum). Pentru ce platesc? Pentru cele mai „fresh” tendinte ale verii sau pentru tendinte „sic & soc”? Pentru „shopping dinamic” sau pentru un sondaj despre cat suntem de „obsedate de pantofi”?
Si atunci, in locul revistelor clasice de moda, prefer sa cumpar unele de nisa – the gentle woman, L’Officiel, Interview, Numero – sau imi rog un bun prieten francez, sa imi faca rost de editii „subscriber”.
Inscrie-te la newsletterul nostru si vei fi prima care primeste idei de tinute si recomandari de shopping, afla despre concursurile cu premii si citeste articolele de pe Style Diary!
Voi ce alegeti, ce cititi?
Cine are smartphone cu android, poate descarca aplicatia readers hub…exista o sectiune de reviste de unde se pot descarca platind o suma modica mai toate titlurile importante…de ex vogue uk de aug 2013, cca 4$ …
In ultimii 2 ani am cumparat doar Elle de Romania. De luna viitoare ma voi indrepta catre titluri internationale pe care le pot vizualiza pe dispozitive portabile. Gata cu printul!