Easy like a Sunday morning #19

November is usually such a disagreeable month… as if the year had suddenly found out that she was growing old and could do nothing but weep and fret over it. This year is growing old gracefully… just like a stately old lady who knows she can be charming even with gray hair and wrinkles. We’ve had lovely days and delicious twilights.
~L.M. Montgomery

In ultima perioada, savurez maxim putinele momentele de rutina pe care le traiesc: simt ca lucrurile si activitatile sunt asezate, ordonate, gandurile imi sunt limpezi, conversatiile au continut, iar emotiile pline de intelesuri. Insa ma invioreaza momentele de schimbare, de incitare intelectuala si emotionala! Creativitatea mea prinde viata, mintea imi alearga, inima imi bate mai puternic, atunci imi dau seama cat de usor ajungi sa te complaci, sa te plafonezi, sa nu simti mare lucru si sa nu mai vezi ce te inconjoara.

Acum vorbesc la modul general, desigur: schimbarea poate veni din faptul ca descopar ceva muzica noua, rasfoiesc o carte noua si ma strafulgera o idee, schimb ritmul in care alerg la sala, gatesc o reteta niciodata-incercata, ma plimb pe o strada din oras pe care nu am pasit pana azi sau, pur si simplu, ma trezesc intr-o situatie in care nu am mai fost de ani de zile… Ajustarile zilnice, minuscule dar palpabile, sunt cele care ma fac sa ma simt vie.

Mi-am propus sa traiesc weekendul acesta in ritm lent, sa nu tin cont de ceas si ore, sa imi dau timp sa planific si sa visez cu ochii deschisi la calatoria pe care o voi face saptamana urmatoare la Florenta. Oricum, speaking of slow living, am intrat in luna noiembrie. Ne asteapta dimineti cetoase, lumina fumurie, dupa-amieze cu aroma de ceai, seri cu paturi pufoase, iar in scurt timp ne vom confrunta cu sarbatorile de iarna, aglomeratia, agitatia, cadourile si frigul. Nu e nevoie sa va grabiti, mai avem la dispozitie o luna si jumatate… Intre timp, bucurati-va de aceasta duminica si de saptamana care urmeaza 🙂

O carte
~ Camera de povestit, de Michael Paterniti

„O istorie despre iubire, tradare, razbunare si cea mai formidabila bucata de branza din lume”. Asta scrie pe coperta cartii, si cum naiba sa nu imi trezeasca curiozitatea o asemenea asociere? Va marturisesc ca inca nu am citit-o, insa recenziile favorabile si faptul ca Michael Paterniti a vorbit la The Power of Storytelling de anul asta sunt suficiente pentru a ma face sa pun „Camera…” urgent pe noptiera, in teancul „de citit”.

In alta ordine de idei, aceasta recomandare e si modul meu de a-i multumi (inca o data) din suflet Angelei de la editura Publica, pentru surpriza minunata. Cum sa nu indragesti un om care iti trimite carti, desi nu te-a intalnit niciodata? Angela, esti pe lista persoanelor mele preferate 😉 Cartea a aparut la Publica, o puteti cumpara de aici.

Ferestrele erau deschise si incaperea plina de fum era improspatata de briza. La est se zarea Mon Virgo, iar pe fereastra, acoperisurile pareau sa fi luat foc, cu tejas, tiglele, de un rosu stralucitor. Pe masa ne astepta un mini-festin: oale de lut acoperite cu folie, farfurii cu chorizo, porron-ul si aguardiente trecute din mana-n mana, paine si masline.

 

Orice poveste e timpul insusi, impachetat si comprimat. E cea mai scurta forma de divertisment si simulacru de viata reala, care e mare si incurcata si iti cere un tip ciudat de anduranta. Povestea e stilizata ca sa pastreze strafulgerarea aceea de ras si durere, dorinta zadarnicita si consumare stranie, in timp ce viata le matura – pe toate – ca o cascada, zi de zi: uriasa, sufocanta, in descompunere. Iar cand se termină povestea (chiar dacă protagonistul supravietuieste unor rafale de gloante si isi continua viata), se termina de-a binelea. In timp ce viata merge mai departe, iute ca raul.

Un album
~The Most Beautiful Walk in the World: A Pedestrian in Paris, de John Baxter

Desi a fost publicat in urma cu patru ani, va recomand acest album din toata inima – mai ales daca iubiti Parisul, daca va propuneti sa il explorati si descoperiti la pas (nu in ritm comercial si superficial) sau daca, pur si simplu, sunteti francofile. Este genul de ghid de calatorie care va ofera zeci de rute prin oras, de la plimbari facute pe urmele unor pictori si scriitori, pana la trasee secrete si strazi pline de amintiri. Gasiti cartea aici.

Un film
~Sufragette

Acesta e un film pe care il astept cu reala nerabdare. In State si in UK s-a lansat pe 25 octombrie, habar nu am daca va ajunge si la noi (meh, sa va spun sincer, ma lipsesc bucuroasa de Spectre, chiar vreau sa vad un film cu continut…) E posibil ca Sufragette sa fie un film care va face istorie. Carey Mulligan are rolul principal intr-un film despre inceputurile miscarii sufragetelor si lupta femeilor pentru a capata dreptul la vot la finalul secolul XIX-inceput de secol XX.

“Suffragette” breaks new grounds: this is an action film that, just for once, has women at its centre.
It shows the suffragettes not as tame stereotypes parading the streets with banners, but as amazons who had to endure police brutality and break taboos in order to be heard. “So few people know what really went on – the extremes of the true story,” Gavron says. “They committed arson, bombed buildings, and they were absolutely fearless for themselves. I mean, do you know anyone in your circle who’d go on hunger strike and be force-fed for a cause?”

Mai jos aveti trailerul, iar daca vreti sa aflati mai multe despre film si regizoarea lui, va invit sa cititi articolul din Intelligent Life.

Un loc
~ Castelul Cantacuzino, Busteni

Este la o aruncatura de bat de Bucuresti. Cand aveti o zi libera, suiti-va dimineata in tren cu o carte si o cafea, infofolite intr-o haina calduroasa si o esarfa groasa. In doua ore sunteti la Busteni, iar Castelul Cantacuzino va asteapta cu o gradina pustie si minunat intretinuta, cu un ghid rabdator si atent (se pot vizita doar vreo 5-6 camere, dar frumoase si pline de povesti) si, mai ales, cu o priveliste splendida catre foliajul de toamna al padurii.

PS: restaurantul este superb decorat, mancarea excelenta desi cam scumpa.

O reteta
~ Crockpot Honey Mustard Chicken

Am gatit o singura data, cu ani in urma, pui la cuptor cu glazura de miere. De-li-cios, innebunitor! Acum am descoperit o alta reteta buna de te lingi pe degete: carnea devine dulce si usor picanta, inconjurata de un sos cremos, maiestuos. Totul ti se topeste in gura, pentru ca a fost lasat la foc mic cateva ore. Ingredientele sunt putine: piept de pui (sau pulpe), ceapa, usturoi, mustar de Dijon, unt, rozmarin, miere, sare si piper. Practic, aruncati totul intr-un vas pe care il puneti 4 ore la cuptor. That’s it. Aveti aici reteta in detaliu.

Evenimente
~V for Vintage

Astazi, pana la ora 20.00, prindeti ultima zi a targului V for Vintage. Sunt prezenti peste 100 de designeri de vestimentatie, de bijuterie, de accesorii si de obiect, veniti nu doar din Bucuresti ci si din Cluj, Timisoara, Paris, Tokio si Atena. Pe langa standurile designerilor, colectii-capsula unicat si multe cabine de proba, echipa de la V v-a pregatit un lounge cool, luminos si aerisit, va intampina cu cafea proaspata si sucuri fresh. Insa partea cea mai faina este ca intrati in noul spatiu MNAC, amenajat in fosta Sala Dalles. Nu stiu ce motive aveti sa stati azi in casa…

~Autor, targ de bijuterie

Profit de ocazie, pentru ca doua targuri sunt mai bune decat unul singur. Asa ca marcati-va calendarul si pentru urmatorul weekend. In 7 si 8 noiembrie mergeti la Autor: Nicaragua, Canada, Coreea de Sud si Japonia vin in Bucuresti, alaturi de creatori din Rusia, Bulgaria, Israel, Italia, Macedonia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Costa Rica, Franța, Irlanda, Portugalia, Cehia, Argentina, Marea Britanie si Romania. Peste 70 de colectii de pe 5 continente vor fi prezentate la Sala Dalles, în Bucuresti.

Fotografii: pinterest.com, google.com