Morning sun
Dintr-o camera austera, straniu de goala si depersonalizata, puternic luminata de soarele diminetii, o femeie sumar imbracata priveste pe fereastra. Soarele ii lumineaza peretii, trasaturile, corpul si patul. Pe geam se zaresc ultimul cat si acoperisul unei cladiri. Patul din camera este acoperit de un cearceaf simplu, umbra siluetei ei se prelungeste pe perna, iar unghiul genunchilor ei este repetat, la alta scara, de cel al turnului ascutit.
Duritate si emotie. O tacere aproape incomoda pare sa umple tabloul. Paradoxal, goliciunea incaperii, corpul femeii, cerul lipsit de nori si cladirea industriala par sa vibreze de cuvinte, incearca sa ne spuna povestea acestei singuratati.
La ce credeti ca se gandeste femeia?
PS: Este unul din tablourile mele preferate (Morning Sun), pictat in 1952 de Edward Hopper. Iar fotografia, foarte similara este realizata de Ross Honeysett. Care va place mai mult?
Citeste si:
Desi asemanarea este foarte mare… eu, personal raman vesnic admiratoarea lui Edward Hopper.
Buna dimineata,
Tabloul e frumos:are linistea diminetii,perspectiva unei noi zile poate si tristete( a singuratatii?), sigur si duritate.
Poza e mai putin reusita:fereastra e impartita,cladirile sunt prea inalte -iti opresc vederea,parca nici gandul nu poate zbura,patul e prea scurt,cuvertura aglomereaza,totul pare ca inchide si sufoca in loc sa te elibereze.
Sunt similare, dar foarte diferite ca atmosfera.Ce alegi depinde mult si de starea ta sufleteasca, dar doar tabloul e sinonim cu dimineata, cu inceputul.
mie imi place mai mult tabloul.starea de singuratate e intarita mai ales de cromatica si de duritatea chipului femeii(pare imbatranit, resemnat)
si mie imi place mai mult pictura… are liniile mai pure; poza e plina de chestii dragute, care, pentru mine, trimit alt mesaj: patura de pe pat, rochita fetei sau tonurile calde. Era sa uit, I am also a Proud Bookworm š congrats on that š
si eu aleg tot tabloul, desi umbrele imi dau o senzatie de frica, insa este mai reusit, fotografia mi se pare mai blolnavicioasa..
Si eu cred ca o diferenta majora dintre tablou si fotografie e data de calitatea si temperatura luminii. In tablou, lumina e rece si dura, nu-ti dai seama daca e o dimineata de iarna sau de vara, dar raceala parca e palpabila si subliniaza tacerea. In fotografie, lumina e calda si chiar daca incaperea e la fel de goala, rosul paturii si galbenul peretilor transforma imaginea intr-una aproape… domestica.
Tabloul transmite mai bine sentimentul…probabil si din cauza cromaticii
Clar tabloul. Femeia mi se pare mai vie in tablou decat in fotografie.
mie imi place poza pt ca are culori mai calde…scary tabloul..
nu este nici tacere nici singuratate nici duritate. terminati cu tampeniile.femeia nu are nici o grija ,viseaza cu ochii deschisi la cele mai frumoase lucruri ,priveste spre soare.e un moment foarte placut si scurt din viata ei in care se rupe de realitate. e momentul in care dispare ceasul din perete care iti aduce aminte ca trebuie sa pleci undeva sau lucrurile din camera care iti amintesc ce mai ai de facut. intelegeti acum de ce e camera goala?