Cand istoria economica se citeste in tendinte (2/3)
Ca sa continui ideea postului anterior, exemplele se pot multiplica. Frumoasele garconnes anilor ’20 isi descopereau cu indrazneala genunchii, dansand charleston, dar fustele li se lungesc subit, dupa cum le indemna Jean Patou… chiar inaintea prabusirii bursei din 1929.
O data trecut socul celui de-al doilea razboi mondial si depasita penuria de resurse textile, couturierii celebreaza frumusetea gambelor feminine si Mary Quant inventeaza pentru ele minijupa.
Sfarsitul erei mini preceda colapsul economic datorat crizei petrolului din 1973. Este momentul in care predomina lungimile maxi, iar raceala economica si prudentele financiare isi pun amprenta chiar si pe gamele cromatice ale vremii.
In sfarsit, criza din 1993 este traita tot printr-o intoarcere la lungimi pana in pamant, care alimenteaza perioada grunge pana in 1994-1995. (In aceeasi ordine de idei – dar ca sa nu tai filmul – amintiti-va de colectiile pentru primavara 2009 si titulaturi din zona „depression chic”)
In tonalitati aprinse sau sumbre, culorile transmit si ele mesaje cifrate. La sfarsitul anilor ’30, revistele descriau paletele cromatice pesimiste ale garderobei feminine: griuri fumurii, nuante de bleuri reci si amenintatoare, tonuri de violet, ca cerul in timpul unei furtuni.
Daca anii ’50-’60 s-au dovedit a fi optimisti, siroposi si capriciosi, incepand cu mijlocul anilor ’70 asistam la aparitia unei game de marouri si bejuri stinse, subliniate de oranj si verde masliniu estompate – foarte departe de energia culorilor psihedelice din anii ’60.
In acelasi fel, perioada de recesiune care a urmat crahului din 1987 ne-a imbracat in culori triste, intunecate, care au revenit apoi in stilul grunge.
Tesaturile nu sunt nici ele straine de aceste evolutii. Compacte si bine structurate atunci cand trebuie sa infrunte busculadele economice, pot prinde si forma unor tricotaje moi, somptuoase, masive, care ne protejeaza si ne tin de cald pana trece furtuna.
Studiind revistele si imaginile modei de la sfarsitul anilor ’80, putem vedea cu usurinta valul de siluete cocon/ cocoon. In plina faza de involutie a consumerismului si cand disco-ul murise de mult, femeile nu se gandeau decat la confortul propriului camin, la homewear si vesminte placute la atingere. Astazi, zona de loungewear si easy living-wear are un loc de drept in dulapul nostru. Prezenta puternica a interesului pentru design si decoratiuni interioare, cuplata cu tot ce inseamna DIY, nu sunt decat ecoul tentatiei de a ne retrage catre casa, dulce casa… Sa va mai aduc aminte de pijamalele matasoase de la Dolce & Gabbana de anul trecut? Sau de actuala tendinta a lenjeriei intime purtata pe post de haina de strada?
Fotografii: style.com, fashion-era.com
Miercuri – La ce sa ne asteptam in moda de maine?(3/3)
oau, fff interesant postul! really blew my mind, in special ultima parte, cea despre tesaturi. Chapeau, Irina!
😛 Merci, Ana!
excelent post! multzu’!