Mentiune speciala: Marc Jacobs F/W 2008

Pentru ca am postat colectiile mele preferate de la NY Fashion Week chiar in ziua inchiderii acesteia, nu am apucat sa gasesc fotografii de la showul lui Marc Jacobs, ultimul de pe lista.  De aceea, cred ca merita o mentiune speciala desi colectia nu m-a impresionat (de cele mai multe ori, am senzatia ca in jurul lui Marc Jacobs e mai mult buzz decat substanta, but that’s just me…)

Daca va aduceti aminte, in primavara Jacobs a fost intens criticat pentru ca si-a inceput prezentarea cu o intarziere de 2 ore. De aceasta data, baiatul a fost serios: programat sa inceapa la ora 7 seara, spectacolul a inceput la 7 si 10. De altfel, el chiar a aparut pe scena si a rugat publicul sa se aseze si sa faca liniste, pentru ca prezentarea sa poata incepe.

Este pentru prima oara in cariera lui ca Marc Jacobs este atat de punctual si, ca dovada a acestei reputatii, multi invitati – celebritati au sosit cu intarziere si le-a fost refuzata intrarea. Rachel Zoe, stylist to the stars, spumega de furie pentru ca fusese lasata pe afara. Colectia lui Marc Jacobs pentru toamna 2008 a fost prezentata avand in fundal un mini-concert live a celor la Sonic Youth.  Spre deosebire de muzica lor rock, manechinele si hainele au fost elegante si calme.  Siluetele alungite, tinutele usor masculine, lejere, in nuante fumurii, neutre (gri cenusiu, gri metalic, gri porumbel, coral pal, liliachiu, verde palid) au fost o schimbare neasteptate fata de liniile prezentate in restul saptamanii. 

Ce altceva a mai fost rezultatul inspiratiei lui Jacobs? Pantaloni pana cu pense, asemanatori celor din anii ’80 (sper din tot sufletul sa nu ii vedem in magazine!), mantouri drepte, sacouri cu talia cazuta, tot felul de fuste si rochii cochete – multe dintre ele cu platci voluminoase in spate sau cu clini in nuante contrastante.

Daca colectia de primavara a fost un omagiu adus celor de la Comme des Garcons, aceasta aminteste de creatiile gratioase ale lui Yohji Yamamoto. Spre final, o rochie bicolora (alb fildes si nude), cu niste umeri imensi a fost clar inspirata de creatiile lui Martin Margiela.

PS: ca o nota personala… Stiu ca Marc Jacobs este unanim apreciat, dar mi-e teama ca cineva din lumea modei – in prostia care inseamna „hai sa copiem o reteta care pare de succes, daca a facut-o Jacobs sau Prada sigur prinde” – va umple magazinele de bentite si pantaloni pana. Mark my words, la toamna toate revistele de moda or sa puna pe must-have list-ul lor cate o bentita penibila, ca a lui Marian Nistor.