Am scris articolul de zilele trecute, despre ciorapi, pentru ca va ramasesem datoare cu acest subiect – dupa postul cu actualizarea tinutelor de toamna-iarna. I-am ales titlul mai in gluma, mai in serios – nu ma asteptam la chiar atatea intrebari, atatea dileme! Nu ma asteptam ca alegerea si asortarea dresurilor sa va puna mai multe probleme decat selectarea tinutei zilnice! Nu ma asteptam sa va fie atat de util articolul meu! Acum ca mi-am revenit din surpriza, scriu continuarea lui: cu ceva mai multe detalii, cu cateva adaugiri… Incep
Dificil de gasit „acea” rama de ochelari, care sa ni se potriveasca perfect: stilului, fizionomiei, pigmentatiei, chiar privirii. Sincer, fara ajutorul opticienei de la OPTIblu Unirii, nu as fi dibuit ramele pe care le port azi, printre sutele de modele expuse in magazin… Putina lume stie ca eu am, de fapt, dioptrii foarte mari. Port ochelari de prin clasa a IV-a dar, din motive de confort si cochetarie, am renuntat la ei in urma cu vreo zece ani. De atunci am purtat lentile de contact. Never looked back, until recently…
Pentru mine este incredibil cum, imediat ce se raceste vremea, in inbox-ul meu incep sa curga intrebari despre ciorapi, iar multe dintre intrebarile din timpul cursului de stil se blocheaza in aceeasi zona: „Chiar trebuie purtati doar cei negri? Ce ciorapi alegem pentru o tinuta de seara? Ce facem cand nu e nici frig, nici cald? Cum ramane cu cei subtiri, chiar nu mai avem voie sa ii purtam? Se mai poarta cei colorati? Dar cei ajurati, cu model? Ii asortam la imbracaminte sau la incaltaminte?” Adevarul este ca alegerea
5 saptamani. Atat a mai ramas pana la finalul acestui an. M-am uitat in calendar zilele trecute, dupa ce asistasem la un program de coaching despre motivare, obiective si iesirea din zona de confort. Din multele lucruri pe care le-am aflat pe parcursul workshopului, o perspectiva a rezonat profund cu mine. Se vorbea despre obiective, despre timpul pe care ni-l dam si despre pretexte. Pana in momentul de fata (azi, maine), poate am realizat ce ne-am propus pentru 2013 – sau poate nu. Indiferent de asta, altceva e mai important:
Rosul ma face sa zambesc. La fel chestiile mici – bebelusii, puii de pisici, cescutele, bulinele pe o fusta, bulele efervescente din apa minerala, pionezele, agrafele de par, miniaturile din ouale de ciocolata, funditele – si gesturile frumoase – surpriza unui buchet de flori, o carte-cadou de mult visata, o imbratisare, un compliment, aprecierea unei reusite personale… De curand, am zambit larg datorita unei invitatii si a unui proiect care a aparut via Colgate Romania. Rezultatul invitatiei – de a reprezenta propriul meu stil vestimentar prin intermediul unei experiente digitale
Ieri seara, dupa o sesiune de Shopping & Styling in Baneasa Shopping City, m-am oprit in Carturesti sa rasfoiesc niste carti. Mi s-au oprit privirile pe o carte rosie, cu un titlu in caligrafie aurie si cu o cocheta panglica de satin pusa drept semn de carte. “Parisian Chic” ii este titlul si, vorba unei prietene, lectiile de stil oferite de Ines de la Fressange (caci ea este autoarea) sunt “as close you can get to living in style in Paris, without hopping on a plane!” Ines are 53 de
Nu mai demult de 3 ani, atunci cand Hannah McGibbon propunea o colectie declinata doar in nuante de caramel, caffe latte, ruginiu si capuccino, bejul camel era culoarea vedeta a toamnei. Astazi, a depasit toate predictiile fashion, s-a instaurat bine in garderobele noastre, iar in moda strazii si-a gasit propria expresie stilistica, departe de declinarile artificiale sau saptezeciste. Ca sa scapam de aura demodata a bejului camel, ar trebui sa renuntam la dress code-urile cu aer retro si business, in favoarea unor constructii mix & match indraznete. Aveti senzatia ca
„- Inca o geanta? – Da, inca una! Si ce daca? – Nu mai ai inca 5 (a se citi cincisprezece) in dulap? Pentru ce ai nevoie de atatea? – O femeie nu are niciodata suficiente genti… Cate tinute, atatea genti… – Nu inteleg de ce iti cumperi asa de multe… Una pentru vara si alta pentru iarna ti- ar fi suficiente…” Sigur va este familiara discutia. Poate ati trait-o voi, poate i-ati fost doar martore. Adevarul e ca, oricate genti am avea, reusim de fiecare data sa facem loc
Asa traduc eu acel „efortless style” din engleza. Jennifer Aniston, Alexa Chung, Jessica Alba par sa il aiba – la fel si femeia pe care ati vazut-o band un cappuccino la masa unui bistrou frantuzesc din Bucuresti sau cea oprita la coltul unei strazi, cautand ceva in poseta cu gesturi gratioase. Toate au un „ceva” in infatisare, par sa isi fi construit tinutele fara crispare, fara framantari, fara sa isi bata capul prea mult timp cu asta. Ca si cum ar face-o din instinct. V-ati pus vreodata problema cum se
Imi place enorm Malcolm Gladwell. Ma incanta peste masura articolele lui din New Yorker, iar The Tipping Point si Outliers sunt intre cartile mele preferate. De curand am cumparat si „Ce a vazut cainele”, colectia de eseuri/ articole scrise intrr ’96 – 2008. Va recomand cartea din suflet: talentul de povestitor al lui Gladwell vi se va lipi de suflet si va promit ca, in timp ce cititi cartea, veti avea mici momente de revelatie. Ca sa nu mai spun cat bine veti face culturii voastre generale! Printre articole despre
