La fel ca povestea lui Rapunzel sau cele cu Ileana Cosanzeana, cozile impletite nu se demodeaza niciodata. Ba din contra: au reaparut in tendinte acum 2 ani, au devenit populare anul trecut iar in primavara lui 2013 vor fi mai spectaculoase, mai decorative si mai diverse ca pana acum. Ne vom putea impleti cositele in „coada de peste” sau in „coronita”, in jurul unui coc, in forma de sfoara, in 5 sau mai multe, ne vom putea rasuci coada impletita de-a latul fruntii si de jur-imprejurul capului, le vom putea
Vorba din batrani spune ca „gusturile nu se discuta”. Preferintele personale sunt atat de subiective si atat de diverse, incat – teoretic! – nu ar trebui sa fie atinse de „bine” sau de „rau”, de „frumos” sau „urat”. In mod paradoxal, unele dintre cele mai frecvente intrebari din interviurile despre activitatea mea de stilist personal sunt legate de „greselile de stil”, „greselile de gust”, acele „fashion faux pas” de care e bine sa ne tinem departe. Enumar, atunci, incalcari ale bunului gust, exemplific cu asocieri delicate de culori, vorbesc despre
First things first. De ieri se deruleaza un concurs super fain pe StyleDiary, via TShirt Factory: „carui personaj de poveste/ roman/ film/ benzi desenate i-ati face cadou un tricou cu mesaj, de Valentine’s Day?” Puteti fi cat de creative, romantice, excentrice doriti pentru ca, va spun cat se poate de sincer, ma voi bucura de fiecare comentariu: sunt portite deschise catre lumea voastra, pe care o impartasiti cu mine. (Pregatiti-va pentru inca cateva concursuri foarte, foarte faine in urmatoarele doua saptamani!) Second things next. Anul trecut, in primavara, am organizat
Se spune despre Coco Chanel ca ar fi inventat rochia neagra. Si palariile mici. Si gablonturile. Si purtarea jerseului bej din bumbac. Ii suntem etern recunoascatoare. Totusi, exista o piesa vestimentara pe care nu a inventant-o ea si pe care o purtam al naibii de mult, sub o forma sau alta. Tricoul. (Ca moment de cultura generala: tesatura pentru tricoul de bumbac a fost brevetata prin 1853, „Fruit of the Loom” a inceput sa produca tshirt-uri in 1851 iar Marina Americana a inceput sa le poarte in 1913). Anul trecut
Cu ceva timp in urma, v-am impartasit un secret. Astazi, va mai spun unul: ar trebui sa port ochelari. Candva purtam – si ii uram din tot sufletul (o pereche am spart-o jucand baschet, o alta mi s-a rupt la prima mea incercare de a schia, mi se abureau, imi alunecau pe nas…). De curand, insa, mi-am dat seama ca vreau sa port iarasi ochelari. E o schimbare interesanta de perceptie, este o dorinta surprinzatoare, iar asta e un lucru pe care vi-l pot confirma toate cele care in copilarie
De obicei, acel „mai” din titlurile posturilor similare are ca subinteles o varsta limita, care face delicata purtarea anumitor lucruri: geaca din denim, tricoul cu grafisme, parul exagerat de lung… In cazul postului de azi, lucrurile stau invers (si am ales subiectul datorita povestii de iarna de ieri). In mod cat se poate de interesant, in iarna lui 2013 catifeaua pare sa fi revenit la viata. Creatiile ne duc cu gandul la decoruri somptuoase, la un stil de viata luxos, in care singura grija a unei femei este cum sa
Pe Isabelle am cunoscut-o in urma cu 2 ani. Descoperisem in colectia ei o fusta de care m-am indragostit la prima vedere. Galbena ca o narcisa, luminoasa ca o zi insorita de primavara, fluida si usoara ca puful de papadie… La vremea aceea, in studioul Isabellei co-existau fuste mini closate pe care erau imprimate felii de pepene rosu sau desene abstracte multicolore, rochii maxi vaporoase in culoarea rodiilor, topuri cu pisicute, carouri, dungi sau flori de hibiscus… Mai tarziu au aparut rochii de seara seducatoare si fuste din straturi de
Spre deosebire de normalul zilelor mele, saptamana trecuta am lucrat doar de acasa. (Am zugravit, daca chiar vreti sa stiti motivul. Bine, nu vroiati…) Cativa dintre cei carora le-am spus m-au intrebat: „Si cum te imbraci cand lucrezi de acasa? Te imbraci ca si cum ar fi zi de lucru sau ca si cum stai acasa, adica.. pas vraiment?” O buna prietena mi-a trimis si un sms: „Eu, cand lucrez de acasa, stau in varful patului. De aia la reduceri imi cumpar doar pijamale.” Am incercat -vre doua zile intregi
Una dintre cele mai frecvente conversatii pe care le port – cu femei si barbati deopotriva, si niciodata initiate de mine – este legata de neglijenta afisata de femeile pe langa care trecem pe strada, de lehamitea pe care multe femei o poarta o data cu hainele, alese intamplator si fara chef, de cat de putin elegante – in gesturi, in maniere, in priviri, in vestimentatie – suntem astazi, comparativ cu generatiile anterioare. Nu imi place sa generalizez, asta e si motivul pentru care nu fac presupuneri legate de „motivele”
Spre deosebire de alte carti despre moda – biografii romantate, manuale academice, albume cu imagini ultra-glamorous -, „Fashion Makers, Fashion Shapers” iti lasa impresia unor discutii tete-a-tete, la un ceai englezesc, cu neasteptate personalitati din industria modei. Este o varianta mai putin obisnuita – intima, sincera, autentica, sub forma de Q&A – de a afla informatii „la prima mana” despre cat de importanta este meticulozitatea si munca artizanala pentru Dries Van Noten, despre cum au fost primii ani in industrie ai lui Paul Smith si de ce prefera sa nu
