Visul oricarui designer este sa creeze ceva atat de elegant, atat de universal incat sa transceada tendintele, moda, timpul. Sa devina un clasic. Asa s-a intamplat cu mocasinul Gucci, cu trench-ul Burrberry, cu gentile Hermes… Crearea unei piese atat de definitorii este doar prima parte a luptei si visului unui designer. Etapa urmatoare este cea care conteaza cu adevarat: ajustarile, reinterpretarile, actualizarile care fac piesa respectiva sa fie frumoasa, cool, eleganta si la 130 de ani dupa ce a fost creata. In 1971, cand a murit mademoiselle Chanel, clasicul ei
Pe Isabelle am cunoscut-o in urma cu 2 ani. Descoperisem in colectia ei o fusta de care m-am indragostit la prima vedere. Galbena ca o narcisa, luminoasa ca o zi insorita de primavara, fluida si usoara ca puful de papadie… La vremea aceea, in studioul Isabellei co-existau fuste mini closate pe care erau imprimate felii de pepene rosu sau desene abstracte multicolore, rochii maxi vaporoase in culoarea rodiilor, topuri cu pisicute, carouri, dungi sau flori de hibiscus… Mai tarziu au aparut rochii de seara seducatoare si fuste din straturi de
Spre deosebire de alte carti despre moda – biografii romantate, manuale academice, albume cu imagini ultra-glamorous -, „Fashion Makers, Fashion Shapers” iti lasa impresia unor discutii tete-a-tete, la un ceai englezesc, cu neasteptate personalitati din industria modei. Este o varianta mai putin obisnuita – intima, sincera, autentica, sub forma de Q&A – de a afla informatii „la prima mana” despre cat de importanta este meticulozitatea si munca artizanala pentru Dries Van Noten, despre cum au fost primii ani in industrie ai lui Paul Smith si de ce prefera sa nu
Le-am intalnit pe Lili si Cristina exact acum un an, cand intamplarea (sau poate nu?) ne-a asezat la aceeasi masa si am inceput sa discutam despre ce inseamna frumusetea femeilor din Romania, cum isi cultiva gradina interioara, ce le rafineaza, ce le misca, cine le inspira. Am aflat atunci ca ele semneaza “Eroii Romaniei Chic“ si 1000 de sfaturi.ro, doua dintre proiectele online pe care le admir si le urmaresc cu rasuflarea taiata, si tot ele sunt pioniere in Romania, in adevaratul sens al cuvantului. Datorita lor, exista cool hunting
Nu e un secret ca imi plac cartile (si va promisesem ca va spun ceva despre carti, remember?). De aceea mi s-a bucurat sufletul cand am aflat de „Book Cover Tee” – un proiect care si-a propus sa transpuna povestile celor mai frumoase carti in coperti desenate, reinterpretate pe tricouri. „Book Cover Tee” este una dintre cele mai frumoase idei ale lui Noemi Revnic (care printre altele face PR pentru Harper’s Bazaar, The Place si tine un blog plin de suflet, cititi-l neaparat, www.placerileluinoe.ro), puse in practica impreuna cu brandul
Unul dintre lucrurile care ma surprinde in viata, in mod repetat, este cat de usor ne este sa facem bine, sa ajutam, sa incurajam. La fel de mult ma uimeste ca nu realizam cat de la indemana ne este acest lucru si nici cat de mult conteaza orice „bucatica” de bine pentru cel/ cea care primeste. Anul acesta, mai mult ca in alti ani, am observat acest fenomen in lumea tinerilor designeri romani. Proaspat absolventi, talentati, unii vizionari, altii doar muncitori, ghidati in alegerile de viata dupa principii ale frumosului
Zilele astea ma chinui, believe it or not, sa pun cap la cap un training de imagine pentru tineri politicieni romani. Imaginea ca substitut pentru comunicarea non-verbala, prima dezbatere televizata dintre JFK si Nixon, excesele vestimentare facute de Sarah Palin, semnificatia coafurii Iuliei Timosenko, ambasadoarele industriei modei britanice (Sam Cameron) si americane (Michelle Obama), cizmele Burberry ale Elenei Basescu in timpul inundatiilor din Moldova… Multe exemple de „don’ts” , dar si mai multe recomandari de „do’s”. Anyway, in timpul ce imi faceam documentarea, am dat peste o gramada de fotografii
Mi-am pus intrebarea asta de multe ori si inca nu am ajuns la o concluzie. Sigur ca, analizand roluri stilistice si modele pe care incercam sa ni le apropriem, descoperim niste numitori comuni. Uneori, am senzatia ca „stilul” este mai usor de definit prin ceea ce nu este, decat prin ceea ce este. A avea stil nu inseamna a fi bine imbracat sau a avea haine scumpe. Ambele pot fi obtinute cu ajutorul unui stilist si a unui buget cu greutate. Nu inseamna nici a fi sic, pentru ca de
Daca expertii in economie mondiala si-ar fi ridicat privirile din ecrane si ar fi urmarit in primavara prezentarile colectiilor pentru sezonul A/W 2010 sau ceremonia decernarilor premiilor Oscar, ar fi putut previziona durata si seriozitatea recesiunii. Si asta pentru ca lungimile tivurilor au coborat, din nou. Si legatura asta nu o fac eu, nepriceputa in ale finantelor, ci specialisti antropologi, futurologi si economisti, jurnalisti la New York Times si Le Monde, experti in ale bursei de pe Wall Street, directori ai birourilor de tendinte. Razboaiele marcheaza o intoarcere la austeritate,
Inzestrat cu un stil flamboaiant si o statura regala, editorul de la Vogue este prezent de 25 de ani in lumea modei. Cand majoritatea spune „Vogue”, spune Anna Wintour. Restul asociaza revista fie cu talentul creativ al lui Grace Coddington (mai ales dupa The September Issue), fie cu prezenta lui Andre Leon Talley, care se inalta – literalmente si eufemistic – cu un cap deasupra celorlalti editori de moda. Rare sunt ocaziile in care nu este prezent in primul rand al tuturor prezentarilor de moda, intotdeauna la dreapta Annei
