Ganditi-va, rogu-va, la cuvintele care descriu si definesc vremurile pe care le traim. Mai mult ca oricand, in era digitala evenimentele care modifica structural intreaga lume ajung sa fie reduse la o singura „pronuntare”, care in cateva click-uri face inconjurul pamantului cu viteza luminii. Fiecare dintre aceste cuvinte au in spate, de fapt, nenumarate stiri, reportaje, editoriale, interviuri, carti si cantece, poezii si pancarte, tatuaje si tricouri. Fiecare dintre aceste cuvinte au propria lor poveste. In fiecare an, dictionarele se imbogatesc cu cateva cuvinte. Dintre acestea, la final de decembrie
Coperta este superba: eleganta, distinsa si distincta, simpla, cu o nota vintage care face referire la editiile „varstei de aur” ale revistei. Toti cei intervievati din industria modei sunt unanim incantati si deloc suprinsi de alegerea tinerei Adwoa Aboah, faimoasa la 25 de ani nu doar pentru trasaturile ei fizice, ci mai ales pentru activismul social si platforma digitala creata pe principii feministe, Gurls Talk. Pentru noul Vogue, Adwoa este muza perfecta. Fotografia de pe coperta este in sine o declaratie, chiar si fara lista lunga si impresionanta de nume
Mi-e greu sa imi aduc aminte ultima data cand imaginea unei campanii publicitare pentru un mare brand din moda m-a oprit din frunzarit o revista glossy. De fapt, daca stau sa ma gandesc mai bine, stiu exact cand s-a intamplat ultima data chestia asta! Era una din campaniile Gucci sub semnatura lui Tom Ford (in 2003), cea in care picioarele infinit de lungi si perfect bronzate ale unei femei concureaza pentru punct focal al reclamei cu parul ei pubian, conturat dupa forma dublului G. Am avut o reactie similara de
Intr-o zi obisnuita, ma consider o sustinatoare si admiratoare a trendurilor, chiar si a celor experimentale. In peisajul modei ele sunt daca nu neaparat painea si untul, in mod cert glazura si bomboana de pe tort. Si, desi nu le voi adopta pe toate ci voi alege cu discernamant pe acelea pe care le traduc usor in stilul si garderoba proprie, nu pot nega cat ma amuza sa vad alte persoane probandu-le si cumparandu-le. In plus, voi incuraja orice femeie suficient de receptiva la nou sa le dea o sansa,
Am zile, cum e cea de azi, in care lucrez de acasa. Din cand in cand, fac o pauza din scrisul articolelor si sesiunile online cu cliente pentru o doza de Instagram si o ceasca de ceai. Ma uit in jurul meu. Nu e spatiu glamorous: am masa plina de hartii si pagini rupte din ziare, intr-un colt se inalta primejdios un turn de carti, reviste si albume de moda, pe agenda lipita de cotul meu se odihneste un biscuit de ovaz mancat de jumatate. Piesa de rezistenta? Una dintre
Suntem iarasi in luna Saptamanilor Modei. Cum, din nou? Serios? Atat de curand? Nu au fost de curand niste saptamani ale modei? Ceea ce inseamna ca blogurile de street style si tabloidele explodeaza de imagini cu surorile Hadid facand tot felul de chestii fascinante – cum ar fi sa isi schimbe culoarea parului, sa apara la diverse party-uri, sa isi faca selfie-uri, sa poarte ceva ultra-decoltat sau mega-transparent sau uber-ravnit sau toate cele trei intr-o singura tinuta… Saptamanile Modei inseamna si ca Instagramul ruleaza mai mult ca de obicei fotografii
Ati auzit de mom jeans si dad jeans, de boyfriend si girlfriend jeans, de skinny jeans si wide-leg jeans, de bootcut jeans si cigarette jeans, de low-rise jeans si hipster jeans, de kickflared jeans si de jeggings, de destroyed jeans si trouser jeans… Adaugati, va rog, in vocabularul vostru stilistic si pe lista „hainelor de care nu stiati ca exista si de care, de fapt, chiar nu aveti nevoie” cea mai noua varianta, cireasa de pe tort: jeansii invizibili. Nu vi se pare o idee geniala? Fantastica, fabuloasa si fenomenala,
Weekendul trecut vedeam filmul Lisei Azuelos. Pe afis, Sveva Alviti, o tanara actrita italianca cu o fizionomie frapant de asemanatoare cu a personajului pe care il intruchipeaza, alimenteaza misterul: silueta, imbracata intr-o rochie-furou din paiete negre, se decupeaza pe un fundal negru. Este un biopic bine facut, care nu treneaza ci puncteaza momentele-cheie din viata personala si publica a Yolandei Gigliotti, cea pe care noi (si parintii nostri!) o stim drept Dalida. Mi-am dorit sa aflu mai multe despre ea dupa dimineata la Palais Galliera, petrecuta vizitand expozitia dedicata garderobei
In cele +12 luni de cand am dat startul acestui exercitiu stilistic intitulat „30 days of styling”, am primit zeci de intrebari. Unele pragmatice si realiste, altele care cereau diverse detalii suplimentare, cateva care exprimau temeri firesti. Le-am strans pe cele mai frecvente in acest articol. 1. Va trebui sa fac shopping, sa imi cumpar haine noi? Sau „lucram” cu ce este deja in dulap? Nici una dintre cele 30 de teme si exercitii stilistice din „30 days of styling” nu iti va cere sa iti cumperi haine sau accesorii
Ai avea incredere ca un gadget sau o jucarie noua sa iti spuna cum sa te imbraci? Sau, ca sa fiu cat mai concreta, ai avea incredere intr-un soi de robot, programat de niste baieti din IT, care evalueaza cat de eleganta, la moda, asortata sau creativa esti? Personal, as avea o umbra de indoiala – poate si pentru ca stilul personal nu tine de un algoritm, iar stereotipul stilistic al programatorului IT (jeansi, tricou lalai sau camasa in carouri scoasa din pantaloni, purtator de ochelari) nu are absolut nimic
