Wooooo hooooo!!!! sau OMG, OMG, OMG!!!! Cum altfel as putea descrie, in cat mai putine cuvinte, starea de euforie pe care o simt? Va asigur ca nu e data de cofeina (desi am mancat o ciocolata dietetica si am baut 2 cafele mari saptamana asta), ci de lucrurile fantastice care mi se intampla: proiecte geniale si oferite la tanc, oameni fascinanti si carti interesante; seri de vara cu narghilele inmiresmate cu pepene galben si dimineti somnoroase cu pisici pufoase; discutii nebune cu taximetristii din Bucuresti; complimente pentru niste sprancene perfecte,
A fost o data ca niciodata… cand traiam cu senzatia ca timpul se scurge foarte repede. De fapt, cam asta era lait-motivul introurilor multor dintre posturile mele de sambata: unde a fugit saptamana asta? unde a zburat primavara? ce s-a intamplat cu luna mai? De cateva saptamani insa, timpul se scurge cu incetinitorul, aproape ca sta pe loc. Iar asta mi-a adus aminte de unul din episoadele mele preferate din Grey’s Anatomy. „Time waits for no man. Time heals all wounds. All any of us can want is more time.
Nimic mai delicios decat sa te trezesti sambata dimineata tarziu, cu soarele strecurandu-se printre perdele si mirosul de cafea proaspata umpland casa. Iar pentru gurmande, un mic dejun perfect este cel descris de Cristina Mazilu in Good Food: o omleta bine prajita, un croissant cu unt, o briosa cu ciocolata, cupcakes, o chifla cu scortisoara si banana, suc proaspat de portocale, english fudge. (Pana acum 3 zile nu stiam de Cristina si blogul ei, www.chez-mazilique.blogspot.com, dar va invit sa o vizitati). Asadar, intre croissant, cupcakes si cafea, ce citim azi?
Am avut o saptamana nelinistitor de calma si lipsita de evenimente, lucru care – paradoxal – m-a facut sa imi fie somn in permanenta. Pe de alta parte, am avut o discutie deosebita si foarte lunga despre imbracaminte, mesajul pe care alegem sa il transmitem despre noi (atribute, dispozitie sufleteasca, „gestionarea” sexualitatii, nevoi), efortul de a purta anumite haine, impulsul de a cumpara – discutie care sigur ma va urmari ceva vreme si ma va mentine treaza in diminetile cand ma gandesc prea mult la ce voi imbraca. Si pentru
Saptamana trecuta mi-am despachetat cutiile cu haine si pantofi, lucru care mi-a luat vreo 6 ore. M-am ales cu multe zgarieturi dar si cu satisfactia de a avea un dulap imens numai al meu. Si bineinteles, dovada si constientizarea (recurenta) ca am prea multe … din toate. In ciuda faptul ca mi-am triat hainele si incaltamintea la sange, in ciuda faptului ca de 6 luni fac cumparaturi minime (mai scap ici-colo, dar nu se compara cu „before”, prietenii stiu cum si de ce)… Week-endul asta se anunta fierbinte, dar perfect
Dimineata de week-end perfecta sau variatiuni pe aceasta tema: Iar de citit avem… Is there a setting for high strung? – un interviu pe NY Times cu designerii din spatele brandului Zadig & Voltaire, care spun descriu noua femeie-model ca fiind o copie dupa „Carly Simon, circa 1972, in a haze of hemp and freshly liberated sexual delirium. She is effortless pleasure in shredded jeans, butterfly tops and birth control pills.” The blue book of fashion – reciclarea e intotdeauna mai interesanta daca e vorba de piese Chanel sau
Zilele acestea sunt dedicate lenei. De aceea introul de azi este atat de sumar si postul apare la o ora mai tarzie decat in mod obisnuit. Ce pacat ca e atat de urat de afara… desi e vremea perfecta pentru a citi, a-ti face ordine in dulap, a vedea un film buni, a bea un ceai aromat si a coace niste mini-muffins delicioase… Vorba lunga, saracia omului, asa ca sa vedem ce citim azi. Henri Bendel plans to stop selling clothes this summer – un department store mai putin
In mod previzibil, am sa incep postul de azi urandu-va un Paste Fericit, plin de lumina, pe care sa il petreceti alaturi de cei dragi; sa va bucurati din plin de scurta vacanta si de zilele de primavara; sa invatati o reteta noua de miel, sa savurati un cocktail rece pe seara si chiar sa dormiti int-o dupa-amiaza. Eu personal ma pregatesc sa plec din oras peste week-end, abia astept sa ma scap de ritmul ametitor al orasului ca sa ma pot bucura de mancare delicioasa si conversatie inteligenta, de
Ati observat cat de frumoase sunt unele femei dimineata, in fotografii? Gasind intamplator imaginile astea, mi-am adus aminte de un lucru pe care l-am auzit spus cu ceva ani in urma (citez aproximativ): „un barbat va decide daca se va casatori cu o femeie si in functie de felul in care aceasta arata dimineata, cand se trezeste”. Evident, cine vrea sa se trezeasca, in fiecare dimineata, toata viata, langa Muma-padurii? 🙂 In alta ordine de idei, saptamana asta m-a frapat un lucru care, zis eu, e un simptom tipic
Saptamana asta pare sa fii fost dedicata florilor si culorilor, cu doua pictoriale splendide – unul intitulat chiar Bloom, celalalt cu Coco Rocha imbaindu-se intre boboci si petale multicolore. Daca as avea ceva mai mult timp liber, m-as reapuca de fotografie; dar cum nu am, ma multumesc sa ma imbogatesc, vizual si estetic, cu rezultatul muncii unor oameni talentati. Anyway, astazi sunt sigura ca va fi o zi splendida si nu vorbesc doar despre vreme (dar vremea ajuta!) The sun is shining, iarba incepe sa creasca, am vazut multi pomi
