Duh, sa ridice mana cine nu s-a plans macar o data de asa ceva! Am trecut si eu, personal, prin faza asta, cu cativa ani in urma, dar fraza asta a devenit lait-motivul vizitelor mele in fata dulapurilor altor femei. Motivele reale ale acestei plangeri? Multe. 1. Garderoba respectiva nu a mai fost triata si curatata de ani de zile. In fundul dulapului mai gasesti niste pantaloni cu pense deprin 1986 sau un sacou lung si drept cumparat in ’97, ba chiar si niste pantofi cu botul patrat. Hainele astea
Spre deosebire de oameni, hainele nu sunt create egale. Exista cele nejustificat de scumpe, cu eticheta de designer, apoi cele din categoria de mijloc, care au un pret rezonabil si o calitate asemanatoare si, la final, cele ieftine, care de multe ori ne incanta pentru ca ne valideaza „instinctul” de cumparatoare si nu ne dau bugetul peste cap. Dar oare chiar asa sa fie? Am sa parafrazez un citat gasit pe undeva, candva, care mi-a placut tare mult. In linii mari, spunea cam asa: „viata nu este o insiruire de
Cat de dureros, cat de jenant, cat de… redundant. Asa de tare m-am plictisit de Kate Moss, incat ma exaspereaza orice alta chestie care o mai aduce inca o data, again and again, la nesfarsit, prin cine stie ce mijloace, pe prima pagina. Am ajuns la concluzia ca, de fapt, toata smecheria este orchestrata de vreun impresar al ei, nu pot sa cred ca toate femeile din lume sunt obsedate de stilul ei, interesate de viata ei, fascinate de ce inseamna Moss. Pur si simplu, nu pot sa cred ca
