Ar fi o rautate din partea mea sa spun ca finalul de an este o insiruire de urari siropoase sau de clisee impersonale. Este adevarat, exista si acestea – previzibile, repetitive, unele atat de dulcege si naive, incat iti dai ochii peste cap pentru ca nu stii cum sa raspunzi si inventezi pe loc o replica la fel de comuna. Pe de alta parte, frumusetea sfarsitului de an ne aminteste ca avem o „a doua sansa”, ca sfarsiturile pot insemna inceputuri (daca reusim sa le vedem!), ca paginile goale sunt