In urma cu 1o-12 ani, imi purtam geaca din denim H&M pe tot mapamondul. Serios. O adevarata geaca de blugi: simpla, de un albastru nici prea inchis, nici prea deschis, aparent uzata, care mi se parea ca se asorteaza cu totul si cu orice. Asta pana in ziua in care nu mi-a mai placut. Brusc, geaca mea de blugi parea prea… de studenta! I-am dat-o mamei mele, intru pastrare (eventual purtare?) pana acum un an de zile, cand am vrut-o inapoi. Vestea buna este ca a ramas in aceeasi stare
Mai bine mai tarziu decat niciodata, nu-i asa? Serile de vara sunt mult prea frumoase ca sa le petreci in casa, la televizor: licurici, greieri, stele pe un cer indigo, muzica in surdina, vin intr-o frapiera plina de gheata, miros de tei si de trandafiri, o Pavlova delicioasa… Cum sa te trezesti la prima ora?? Eu abia acum in beau cafeaua, cu gandul la papadii si fuste lungi, vaporoase si trec repede in revista, pentru voi, cele mai interesante articole ale saptamanii. Hussein Chalayan, the man of the moment
In ultimele luni am citit mai mult ca de obicei si am facut asta, din fericire, cu alti ochi si cu un alt discernamant ca pana acum. Nu stiu din ce motiv, am cautat firul „modei” in cartile de pe noptiera. Dincolo de povestea care mi se derula in fata ochilor, cartile imi construiau profiluri si perioade prin intermediul vesmintelor si culorilor, le puneau astfel intr-un context social si istoric, si nu puteam sa nu ma gandesc la indemnul lui Heliade Radulescu, parafrazat in „cititi, dragele mele, orice, numai cititi!”
