Cu ceva timp in urma notam aici paragrafe descoperite in Kinfolk, o minunata revista americana, despre cum ne putem proteja weekendul. Astazi, la final de toamna, am descoperit cu emotie alte randuri, care rezoneaza in armonie cu anotimpul. „For this autumn […] we celebrate the holes in our socks, the burned toast of our breakfasts, our scorched attempts at marmalade-making and all the crappy, lopsided haircuts we’ve had over the years. We’re all guilty of occasionally attempting to make our lives seem a bit cleaner or a bit more organized,
Este designerul meu preferat. Lumea si colectiile lui sunt locuite de echilibrul perfect intre masculin si feminin, intre urban si etnic, intre familiar si exotic, intre modern si vechi. Unul dintre cele mai seducatoare, fascinante elemente ale muncii lui Dries este talentul lui de a-si transporta publicul in cele mai indepartate colturi de lume: intr-o colectie gasesti detalii ale costumelor populare din Uzbekistan, matasuri din Japonia, broderii traditionale din India, iar in urmatorul sezon vizitezi un souk marocan si o strada din Los Angeles, un sat din Kenya si un muzeu
Unde a disparut noiembrie? Ce s-a intamplat cu ultima luna de toamna? N-am apucat sa port portocaliu, sa simt miros de frunze arse, sa mananc o felie de placinta cu dovleac, sa ma plimb infofolita printr-un parc, sa tricotez un fular galben. Zapada asta m-a luat prin surprindere, saptamana trecuta inca purtam pantofi pe piciorul gol… Totusi, sper din tot sufletul ca noiembrie nu a fost cu adevarat sters din calendar, ar fi pacat: in 29 noiembrie am programat urmatoarea editie de Style Masterclass, deja va puteti inscrie. Pana una-alta,
Zilele acestei toamne au fost, so far, pline de neprevazut: ba insorit-aurii si calduroase intr-un moment (ca in aceasta dimineata, absolut glorioasa si stralucitoare!), ba ploioase si cenusii. Banalul gest al imbracatului de dimineata se transformase intr-o decizie dificila si as fi dat orice sa pot ramane in pat, intre paturi, cu o carte buna si muzica in surdina. Toamna a fost intotdeauna un anotimp dulce-amar pentru mine. Lumina e din ce in ce mai putina dar mai pretioasa, serile sunt mai reci dar mai pline de intelesuri, promisiunea iernii nu
Iubesc toamna. Iubesc diminetile cu aer proaspat si serile racoroase, mantourile subtiri care imi permit sa port inca tricouri cu maneca scurta, senzatia unui pulover moale sau a unei fuste din piele purtate direct pe piele, apusurile timpurii si serile indigo, ceaiurile de la Demeers a caror aroma imi umple casa (dupa o cana de Baked Apple sau Garden of Eden nu veti mai vrea alte ceaiuri, va promit!), culorile calde care infloresc in gradini si magazine… Octombrie, luna mea preferata, a inceput cu minunate zile insorite, ati observat? V-ati
Astazi, la final de weekend si de vara, cateva paragrafe in registru melancolic si nostalgic, din Kinfolk volume 10: potrivite cu lumina mai blanda, cu dupa-amiezele languroase si cu zgomote in surdina, cu timpul pretios al vacantei care se scurge lent, cu racoarea abia simtita seara, cu bossa novele exotice si cu ritm fluid fredonate de Ive Mendes… „With humans it is like this: our histories recorded in wrinkles and joints and muscles and marrows. With trees, there’s also an inscribed physical history in bark and grain and burls and
„There’s one part of life that we won’t surrender to the aggresive forces of „noise, news, now” in our house: we will fight to protect Saturdays. […] What does protecting Saturday look like, you ask? Well, it can take a million different shapes, but a typical protected Saturday looks something like this… We wake up naturally – either the sun’s light or the quiet whisper for coffee calls us from bed. Then we spend the morning watching the sailboats from the balcony and walking to the bakery for the greatest
Cand vara se va fi sfarsit si veti privi cu nostalgie in urma, din sirul zilelor insorite se vor desprinde cu siguranta una sau doua, pe care le veti considera perfecte. Sa fie un weekend la mare? Sa fie un drum lung, facut singura, pentru a descoperi un conac intre vai sau un peisaj deluros? Sa fie o dupa-amiaza petrecuta in iarba inalta, cu castile in urechi si mancand inghetata? Sa fie o zi in care sunteti inconjurata de familie si copii galagiosi, but oh-so-adorable, pentru care pregatiti limonada rece
Cum va definiti weekendul? Mai exista weekenduri adevarate, deconectare totala? Al vostru cade sambata & duminica sau martea & miercurea? Sunteti in stare sa va inchideti telefoane, laptopuri, tablete, televizoare…? Va dati timp sa va linistiti, sa va indepartati de tumultul si ritmul saptamanii, sa respirati adanc, sa va intindeti? Indiferent care ne este programul sau definitia sfarsitului de saptamana – mers la mare sau catarat pe munte, party-uri pana la rasaritul soarelui sau leneveala de dupa-amiaza, gatit brunch pentru prieteni sau facut yoga, mini-excursii intr-un oras frumos din strainatate
Ieri am ramas fascinata de un articol despre lumina. Cat de importanta e pentru functionarea noastra normala (de la sanatate si stare de bine la nivel de productivitate sau perspectiva asupra vietii), cat de putina lumina „buna” primim de-a lungul unei zile, cat de mult ne fragmentam ciclul de somn/stare de trezie datorita utilizarii laptopurilor, tabletelor, televizoarelor; cat de putin dormim comparativ cu cat ar trebui sa dormim, din simplul motiv ca corpurile noastre nu mai sunt armonizate la ritmurile naturii… Drept pentru care astazi dimineata m-am trezit cu noaptea-n
