Brosele nu sunt favoritele mele, cred ca nu am nici macar una intre accesoriile mele. Cu toate astea, se pare ca moda broselor revine, incetul cu incetul. Daca bunicile noastre le purtau prinse cu cumintenie si distinctie la reverul taiorului, iata ca acum capata o alta viata: sunt mai versatila, pot fi prinse in mult mai multe feluri decat v-ati fi putut imagina. Sunt curioasa ce ar spune Madeleine Albright despre asta. … una, doua sau trei brose supradimensionate si cu forme florale, prinse de o esarfa din lana, imprimata
Over and over again, vorba cantecului lui Tim McGraw, la absolut toate cursurile de stil pe care le tin primesc aceeasi intrebare: „regulile, ca sunt de combinare a culorilor, accesoriilor sau de asortare – ni le listezi, please, pretty please?” Publicatiile de moda (si prin intermediul lor, jurnalistii de profil) au fost pozitionate dintotdeauna drept mentori ai stilului. Din paginile lor, semnatarele articolelor indrumau cititoarele si le spuneau nu doar CE sa poarte, CUM sa poarte dar, si mai important, CUM SA NU poarte ceva anume. Sub o forma sau
(a se citi cu o doza de sarcasm) Accesorizarea e o nevoie umana primara. Accesoriile sunt in varful listei de lucruri dezgropate de arheologi, care mai gasesc si tot felul de vase vechi, dar lumea nu prea e interesata de ele. Interesant este ca, daca astazi ar trebui sa ne ingropam mortii ca in antichitate, probabil cerceii si iPodurile ar fi lucrurile descoperite cel mai des, urmate fiind de boluri pentru cereale si telecomenzi. Femeile au o adevarata cultura a accesorizarii. De fapt, noi am pus la punct un adevarat
