Asa, ca de inceput de saptamana, de intors pagina noua, de inspiratie si creativitate, m-am gandit sa fac un post in care frumosul – vizual, designul interior si vestimentar – sa se apropie. Sa se regaseasca si sa se completeze, asa cum fac ciocolata si caramelul, Pic si Poc, toamna si castanele, stanga si dreapta. M-am oprit intai la fluturi, pentru ca am descoperit de curand un citat care m-a emotionat: „cand se indragostesc, oamenii simt fluturi in stomac. Dar fluturii ce simt?” Poate simt curcubee, who knows… Oricum, fluturii
Urata zi de marti, iar ploaia o face si mai neplacuta. Pe de alta parte, este tocmai buna ca sa ma incalzesc cu un ceai nou, sa port o helanca, sa gatesc o quiche de praz cu peste afumat, sa imi pun la punct lista de to-do’s pentru anul urmator care sunt sigura ca va fi magical…
Fiecare dintre noi avem cate un „fashion challenge” – si nu in sensul de provocare, ci de dizabilitate. Unele femei nu sunt in stare sa paseasca elegant in tocuri inalte; altele nu suporta sa poarte imprimeuri. Eu nu sunt in stare sa ma imbrac comod in weekend (un weekend intreg, ca cel care tocmai a trecut, petrecut pe tocuri de 12 cm, este o nimica toata comparat cu stresul de a purta incaltaminte fara toc la jeansi). Saptamana trecuta scriam despre motivele pentru care imi plac rochiile – printre altele,
Jumatatea lui octombrie – mai ales weekendurile – inseamna confort si caldura, paturi cadrilate moi si lumanari albe, condimente in mancaruri calde, gustul dulce al merelor tarzii si portocaliul dovleacului, miros de frunze arse si de crizanteme, bratari si coliere statement in loc de cercei. Mai inseamna si altfel de raze de soare, un altfel de playlist, altfel de culoare pe unghii, altfel de esarfe…
Nu m-am putut abtine sa nu va arat fotografiile astea. Desi calendaristic toamna a inceput de o luna, soarele inca arde cu 25 de grade, inca port sandale, rochii subtiri, ochelari de soare si simt, mergand pe strada in toiul zilei, cum mi se incalzeste pielea si poate-poate imi mai apar cativa pistrui. Sigur ca nu va mai dura mult ca, deh, vorba lui Nelly Furtado, „all good things come to an end”, dar visez ca va fi o toamna lunga – un ete indien, ca a lui Joe Dassin.
Atat de multe lucruri par sa fie idei bune cand le vezi la televizor sau in filme, dar te dezamagesc cand le incerci pe pielea ta. Din punctul meu de vedere, cel mai bun exemplu de asa ceva este – evident – cititul in cada. Pe celuloid arata idilic si relaxant, mai ales daca este facut intr-o cada vintage cu picioare. Am incercat si eu de cateva ori. In realitate, a trebuit sa imi intepenesc bratele de o parte si de alta a cazii incercand sa tin cartea deasupra nivelului