Mi-am dorit sa o citesc, cu aceeasi nerabdare cu care desfaci cadourile de Craciun sau gusti prima inghetata a verii. Asteptarile mele au fost mari. La fel ca toata lumea, am descoperit-o pe Grace Coddington in „The September Issue”, apoi i-am cautat pictorialele in arhive online cu fotografii de moda si in ambele ipostaze am fost atinsa de autenticitatea ei, de creativitatea aproape copilareasca, de romantismul si atitudinea ei directa. Autobiografia ei, scrisa impreuna cu bunul ei prieten Michael Roberts (editor at large la Vanity Fair), este foarte diferita de
It’s that time of the year, again! Ultimul weekend din acest an si, daca sunteti inca in pijama, am pentru voi un citat interesant: “Anyone can get dressed up and glamorous, but it is how people dress in their days off that are the most intriguing.” Cum va imbracati zilele astea? Cum va bucurati de iarna cu soare? Ce cititi? Cu cine va intalniti? Mai mergeti la shopping sau asteptati reducerile? Nu, nu-mi raspundeti acum – veti avea zilele urmatoare ocazia, pentru ca voi face un post special, arunc mingea
Cu ani in urma, asociam animal print-ul cu perioada optzecista si cu grupul minoritar al femeilor care isi fac publica latura picanta, sexy prin intermediul unui astfel de detaliu, sau, si mai rau, al celor pentru care chintesenta senzualitatii feminine sta intr-o bluza decoltata cu imprimeu care imita petele de leopard. Si mai rele sunt cele care poarta colanti similari si sunt convinse ca sunt imbracate perfect acceptabil pentru zi, dar aceea e alta poveste… De cativa ani incoace (vreo 3, mai precis), mi-am dat seama ca tot ce inseamna
